Riscul unei conflagrații mondiale e tot mai mare, spun unii lideri europeni, inclusiv Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron. Cunoscut analist politic și militar, generalul (r) Alexandru Grumaz explică încotro ne îndreptăm și ce ar trebui să facă România.

Se adună tot mai mulți nori ce nu prevestesc nimic bun. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat, marți, 18 martie, că Europa trebuie să fie pregătită pentru un posibil război.

„Până în 2030, Europa trebuie să aibă o postură solidă de apărare europeană”, a spus şefa executivului comunitar, într-un discurs rostit la Academia militară regală daneză de la Copenhaga, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres. „Rusia şi-a extins masiv capacitatea de producţie a industriei militare. Această investiţie alimentează războiul său de agresiune în Ucraina, în timp ce se pregăteşte pentru confruntarea viitoare cu democraţiile europene”, a insistat ea.

Semne rele

Coincidență sau nu, și tot marți, presa franceză a anunțat că Guvernul Franței intenționează să trimită fiecărei gospodării din țară un „manual de supraviețuire” cu instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru o „amenințare iminentă”, inclusiv un conflict armat.

Totul vine după ce președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va accelera și va crește comenzile pentru avioanele de luptă Rafale, consolidând forțele aeriene ale țării „pentru a fi pregătiți dacă vrem să evităm războiul”.

Luna aceasta, Macron a avertizat că Franța și Europa trebuie să se pregătească să confrunte „amenințarea rusă” și posibilitatea ca Statele Unite să se retragă din continent.

Toate aceste vești vin după ce mai mulți politologi și experți au anunțat în ultimii ani că suntem în pragul unui război de proporții. Totul a culminat cu declarațiile făcute recent de șeful NATO, Mark Rutte, care a avertizat că alianţa nu este pregătită pentru ameninţările cu care se va confrunta din partea Rusiei în următorii ani și a mai spus că este timpul ca NATO să treacă la o mentalitate de război, inclusiv sporind cheltuielile pentru apărare.

Secretarul General al NATO le-a transmis un avertisment țărilor membre NATO că, dacă nu cheltuiesc mai mult pentru Apărare, în „patru sau cinci ani vom fi nevoiți fie să învățăm limba rusă, fie să fugim în Noua Zeelandă”.

„Suntem în siguranță acum, dar nu vom fi și în patru sau cinci ani de-acum încolo. Deci dacă nu faceți asta, pregătiți cursurile de limba rusă sau fugiți în Noua Zeelandă sau hotărâți acum să cheltuiți mai mult. Asta e dezbaterea pe care trebuie să o finalizăm în următoarele trei sau patru luni pentru a rămâne în siguranță în această parte a lumii și pentru a ne apăra”, le-a spus Mark Rutte europarlamentarilor.

Rusia apare mereu în ecuație

„Adevărul” a discutat subiectul cu primul general român cu studii militare la Harvard, Alexandru Grumaz, fin analist politico-militar, actualmente președinte al Centrului de Analiză și Studii de Securitate.

În opinia sa, deși trăim vremuri complicate, este mult spus că am ajuns în preajma unui nou război mondial. Dacă mulți experți compară actuala situație cu cea dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, generalul Alexandru Grumaz spune că mai degrabă ar putea fi trasate unele paralele cu perioada dinaintea Primului Război Mondial și după prima conflagrație mondială. În ecuație, ca element central, apare Rusia, la fel cum fostul Imperiu Țarist, transformat apoi în Uniunea Sovietică apărea în acei ani.

„Nu suntem în situația declanșării unui război global. În cel mai rău caz ne situăm într-o fază similară cu cea care a dus la Primul Război Mondial. Ne aminim și că Imperiul Rus devenise Uniunea Sovietică din 1922, o uniune a republicilor socialiste sovietice conduse de un partid unic, guvernate de un regim comunist şi aservite ideologiei leniniste. Lenin, care promisese pâine, pace şi pământ pentru proletarii din Rusia, a adus numai teroare. Rusia era devastată de un război civil sângeros din urma căruia au rezultat 10 milioane de morţi, dar şi de o foamete cumplită cauzată de o secetă. Între 1919 şi 1921, mai fusese implicată şi într-un război cu Polonia pe care l-a pierdut”, spune generalul.

Arc peste timp, după mai bine de 100 de ani, Rusia pare să se găsească exact în aceeași situație, mai spune generalul Alexandru Grumaz:

„Rusia din 2024 pare să se regăsească tot în aceeaşi situaţie ca în 1922 – implicată într-un război cu o ţară est-europeană, devastată de sărăcie, de revoluţia naţionalistă, de decandenţă şi de ideologia putinistă opresivă.”

Totuși, nu doar războiul din Ucraina ar reprezenta un posibil focar de război. Există mai multe zone de conflict unde luptele ar putea să escaladeze oricând, iar în anumite circumstanțe să ducă până la Al Treilea Război Mondial, crede generalul. El explică și care sunt zonele despre la care se referă.

De unde vine pericolul unui război uriaș

„Trebuie menționat faptul că există mai multe zone de conflict care ar putea determina data de începere a celui de-al Treilea Război Mondial, acționând ca butoiul de pulbere pentru acest potențial conflict global. Cu toate acestea, cei mai probabili trei candidați de la care ar începe cel de-al treilea război mondial sunt: în primul rând invazia continuă a Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin. Al doilea candidat - o lovitură israeliană asupra instalațiilor nucleare iraniene, urmată de un răspuns iranian. În fine, cel de-al treilea candidat ar fi un atac chinez asupra Taiwanului”, avertizează generalul Alexandru Grumaz.

Asta nu înseamnă că deznodământul este inevitabil și că nu ar mai fi nimic. În acest moment, există soluții pentru a preveni un asemenea război global, consideră generalul Alexandru Grumaz.

„Cu lumea deja într-o stare precară, o mișcare greșită ar putea fi scânteia care aprinde butoiul de pulbere. Acesta este motivul pentru care este mai important ca niciodată ca actuala comunitate internațională să lucreze împreună pentru a preveni izbucnirea celui de-al Treilea Război Mondial. Acesta este motivul pentru care este mai important ca niciodată să avem lideri care să înțeleagă problemele relevante și să fie calmi într-o furtună violentă”, adaugă el.

Ce ar trebui să facă România

Generalul Alexandru Grumaz a comentat și ce ar trebui să facă România, în actualul context. Într-o perioadă în care se vorbește insistent despre o coaliție a unor țări care ar putea trimite forțe pentru menținerea păcii în Ucraina, după ce va fi semnată pacea, generalul consideră că România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei, care a anunțat deja că nu va trimite trupe în Ucraina. În schimb, ar trebui să urmăm până la capăt exemplul Poloniei și să ne luăm toate măsurile care ar descuraja un ipotetic atac rusesc.

„Nu, nu trebuie să ne implicăm militar. Este suficient să consolidăm apărare națională pe flancul estic la granița cu Ucraina și la Marea Neagră”, punctează el.

Asta înseamnă că România va trebui să investească în propria industrie de apărare și în arme și tehnologie militară modernă. Primele semne sunt bune, iar autoritățile dau semne că realizează că cea mai bună cale de a preveni un război este să îți descurajezi adversarul. Astfel, România a semnat mai multe contracte importante și va achiziționa în principiu tot ceea ce ar avea nevoie, chiar dacă „lista de cumpărături” mai poate fi îmbunătățită. Chiar și așa, lucrurile par să se îndrepte încet, după trei decenii în care armata și industtria de apărare a fost lăsată de izbeliște.

O altă dezbatere care există în Europa, despre revenirea la serviciul militar obligatoriu, se află pe buzele multora în România. În acest moment, mai multe țări europene au anunțat reintroducerea stagiului militar obligatoriu, însă altele preferă să păstreze actualul sistem NATO, ceea ce înseamnă păstrarea unei armate profesioniste.

Discuția este mai largă și pentru că nu este foarte clar de unde s-ar putea obține sumele uriașe care ar fi necesare în cazul în care s-ar reveni la sistemul militar obligatoriu. Cu toate acestea, generalul Alexandru Grumaz este de părere că România ar trebui să reintroducă sistemul militar obligatoriu.

„Eu am spus de nenumărate ori că sunt pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Marea majoritate a statelor eurpene aliate din NATO trec la armata obligatorie. Când, cum și în ce fel este la latitudinea Statului Major al Apărării din România. Acesta însă implică costuri substanțiale pentru ca ai nevoie de cazărmi noi, în primul rând. Nu trebuie însă ca acest serviciu militar obligatoriu să depășeasca 6-8 luni de instrucție”, susține generalul Grumaz.

El vede și o soluție în acest sens. „O anumită soluție se poate găsi și acum. Mă gândesc că s-ar putea merge pe recrutarea militarilor în zona de desfășurare a activității, la unitățile militare prezente acolo. Astfel, militarii ar putea să stea acasă, să doarmă la ei acasă și s-ar prezenta doar în timpul zile la instrucție. Intrucția ar trebui să fie făcut în principal în tabere militare în zonele poligoanelor de exerciții. Se poate găsi în mod sigur o soluție”, încheie generalul Alexandru Grumaz.

Cine e generalul Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost consul general al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații.

Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.