Se încheie șarada?/Ucraina e tot mai deschisă față de ideea cedării unor teritorii Rusiei. Ultima înfrângere de pe front complică și mai mult lucrurile
După înfrângerile suferite în ultimele 12 luni pe front în fața armatei ruse, conducerea politică a Ucrainei este tot mai deschisă față de ideea pe care președintele Volodimir Zelenski a respins-o anterior în mod repetat: aceea de a ceda teritorii ucrainene în schimbul păcii, scrie Financial Times .
Citând mai multe surse diplomatice sub condiția anonimatului, FT scrie că a existat o „schimbare tangibilă a tonului” a conducerii de la Kiev încă de dinainte de căderea Vuhledarului, în această săptămână.
Președintele Volodimir Zelenski a descris joi drept decizia corectă retragerea trupelor ucrainene din Vuhledar, un oraș strategic din Donbas care a rezistat forțelor ruse încă de la începutul războiului.
„Nu putem opri Rusia fără arme adecvate. Apoi, atunci când distrug pozițiile trupelor noastre, trebuie să le protejăm viețile, pentru că viețile sunt mai importante decât orice clădire”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o alături de Mark Rutte, care a făcut o vizită la Kiev imediat după ce a preluat funcția de secretar general al NATO.
Rutte a subliniat că prioritatea numărul unu a mandatului său va fi continuarea sprijinului pentru Ucraina și că aceasta nu trebuie să fie lăsată să piardă în fața Rusiei.
Jurnaliștii de la FT scriu însă că, în culise, discuțiile se poartă pe un alt ton și că mai mulți diplomați europeni au remarcat acest lucru încă de săptămâna trecută, când au participat la New York la Adunarea Generală a ONU.
Oficialii ucraineni și occidentali sunt tot mai îngrijorați de cum decurge războiul
Diplomații spun că oficialii ucraineni sunt mai deschiși acum față de posibilitatea unui armistițiu cu Moscova, chiar dacă pe teritoriul Ucrainei rămân în continuare trupe rusești. Această posibilitate a fost respinsă în mod repetat de președintele Zelenski, iar retragerea trupelor Moscovei de pe teritoriul Ucrainei a stat la baza planului de pace pe care l-a prezentat încă din decembrie 2022.
Un alt lucru remarcat de sursele FT în timpul discuțiilor de la New York a fost că oficialii occidentali vorbesc acum mult mai franc despre necesitatea de a ajunge cât mai rapid la un compromis cu Rusia pentru a obține încetarea focului.
Diplomații europeni afirmă că inclusiv Andrii Sîbiga, noul ministru de externe al Ucrainei, a folosit întâlnirile pe care le-a avut în spatele ușilor închise cu omologii săi occidentali pentru a discuta posibile soluții de compromis. Sîbiga, aflat în prima sa vizită externă după ce Zelenski l-a numit în funcție la începutul lunii septembrie, a avut un ton „mai pragmatic” decât predecesorul său, Dmîtro Kuleba, spun sursele citate.
Discuții trilaterale SUA-Ucraina-Marea Britanie, cu noul ministru ucrainean al externelor Andrii Sîbiga (dreapta, centru), FOTO: ABACA / Abaca Press / Profimedia Renunțarea la teritorii ucrainene, un „tabu” până recent
„Vorbim mai mult și mai deschis acum despre cum se va încheia asta (n.r. războiul) și despre ceea ce ar trebui să cedeze Ucraina pentru a obține un acord de pace permanent”, a declarat pentru FT unul dintre diplomații prezenți la New York.
„Iar asta este o schimbare majoră față de doar 6 luni în urmă, când acest tip de discuții era tabu”, a subliniat el.
Rugat să comenteze aceste informații, ministerul ucrainean de externe le-a respins ferm: „Niciun fel de compromis teritorial nu a fost propus, discutat sau măcar sugerat în timpul oricărei întâlniri”.
Însă un înalt oficial ucrainean a declarat pentru FT că inclusiv așa-zisul „ plan pentru victorie ” prezentat de Zelenski la Washington liderilor aliați vizează ca Rusia să fie obligată să vină la masa negocierilor.
„Este o tentativă de a schimba traiectoria războiului și de a aduce Rusia la masă. Zelenski chiar crede în el”, a declarat sursa respectivă.
Vizita lui Zelenski în SUA a fost una dulce-amară
Pe de o parte, președintele ucrainean a obținut din partea Casei Albe un nou pachet de asistență militară în valoare de 8 miliarde de dolari, care include și noi tipuri de armament.
Pe de cealaltă, el a plecat din SUA fără niciun progres în privința a două subiecte cheie: primirea aprobării americane de a folosi rachetele cu rază lungă pentru lovituri adânc în interiorul Rusiei și dorința Ucrainei de a fi primită în NATO ca garant de securitate.
Sursele diplomatice afirmă că administrația Biden a respins din nou solicitările lui Zelenski în acest sens din cauza îngrijorărilor că astfel de mutări ar duce la escaladarea războiului. Marea îngrijorare este în continuare că SUA sau alte state aliate din NATO ar putea fi atrase într-un conflict deschis cu Rusia.
În plus, planul său pentru victorie, care include solicitări pentru cantități masive de armament occidental, a fost primit mai degrabă rece de administrația de la Washington.
În ceea ce privește solicitarea ca Ucraina să fie primită în NATO, unul dintre consilierii care a contribuit la redactarea planului lui Zelenski a declarat pentru FT că președintele n-a avut de ales decât să insiste pe acest subiect întrucât orice altceva ar fi perceput ca o retragere pe tema crucială a garanțiilor occidentale de securitate pentru Ucraina.
Volodimir Zelenski în vizită la o fabrică de armament din SUA, FOTO: Office of the Ukrainian Presidency / AP / Profimedia Majoritatea ucrainenilor vor acum pace, dar nu cu orice preț
Un sondaj de opinie publicat la începutul lunii august de către Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev a arătat că, pentru prima oară de la începutul invaziei rusești în februarie 2022, majoritatea ucrainenilor cred că ţara lor ar trebui să înceapă negocieri cu Rusia pentru a se pune capăt războiului.
Astfel, 57% dintre respondenți s-au declarat favorabili discuțiilor de pace, în timp ce un procent de 38% s-au pronunțat împotriva începerii tratativelor cu Moscova.
Dar 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Luhansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei.
Dar și procentul ucrainenilor dispuși la concesii teritoriale a crescut semnificativ comparativ cu lunile în care războiul decurgea de partea Kievului.
Volodimir Zelenski și-a reiterat recent poziția potrivit căreia cedarea de teritorii nu este o opţiune. Dar el a vorbit în premieră despre posibilitatea organizării unui referendum pe acest subiect, după ce a fost întrebat despre asta.
„Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre”, a declarat Zelenski în interviul acordat presei franceze.
Soldat ucrainean la Vuhledar Foto: Wolfgang Schwan / AFP / Profimedia Căderea orașului Vuhledar complică și mai mult lucrurile
Canalele rusești de Telegram au publicat miercuri înregistrări video cu militari fluturând steagul tricolor rusesc peste clădirile distruse ale orașului care avea o populație de peste 14.000 de locuitori înainte de război.
Ziarul Moskovski Komsomoleț a scris că Vuhledar a căzut în cele din urmă după ce ultimele forțe ucrainene din Brigada 72 Mecanizată, o unitate renumită pentru capacitatea sa de reziliență, au abandonat orașul, marți târziu.
Vuhledar – în traducere, „darul cărbunelui” – este un oraș minier din regiunea Donețk. A fost construit de Uniunea Sovietică la mijlocul anilor 1960 în jurul unei mine. În prezent, acolo există două mine cu rezerve semnificative de cărbune. Rușii numesc orașul Ugledar.
Atât armata rusă, cât și cea ucraineană, priveau controlul asupra orașului ca fiind important. Asta datorită poziției sale, pe un teren înalt, și pentru că se află la intersecția fronturilor de luptă din est și din sud, ceea ce îi conferă o importanță sporită în ceea ce privește aprovizionarea forțelor implicate în lupte.
În timp ce forțele ucrainene dețineau controlul deplin asupra Vuhledar, acestea puteau utiliza orașul ca platformă pentru a bombarda liniile de aprovizionare militare ruse din zonă.
Orașul se află în apropierea unei linii de cale ferată care leagă Crimeea de regiunea industrializată Donbas din Ucraina, care cuprinde Donețk și provincia estică Luhansk, controlată în cea mai mare parte de Moscova.
Cucerirea orașului, pe care Rusia îl prezintă ca fiind unul dintre ultimele bastioane ucrainene din sudul Donețkului, deschide calea forțelor ruse pentru a avansa în alte locuri.
