Se FOFILEAZĂ Curtea Supremă? A aprobat solicitarea Bombonicăi deși CCR s-a mai pronunțat pe asemenea spețe!
Se fofilează Curtea Supremă? A aprobat solicitarea Bombonicăi deși CCR s-a mai pronunțat pe asemenea spețe! Instanţa supremă a decis, marţi, să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana. Decizia este definitivă. De precizat că procesul merge mai departe. Citiți mai jos și reacția jurnalistei Ondine Gherguț.
"Admite cererea formulată de inculpata Prodana (fostă Dragnea) Bombonica şi sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 Cod penal anterior, art. 297 alin.1 Cod penal şi art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Definitivă", se arată în decizia instanţei.
Bombonica Prodana a depus, în 2 martie, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind definiţia abuzului în serviciu pe două aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei “îndeplineşte în mod defectuos" dacă nu există stabilit un prag minim valoric pentru ca o infracţiune să fie definită ca abuz în serviciu.
Procurorul DNA prezent, la şedinţa de judecată de marţi, s-a opus acestei cereri şi a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat în trecut pe speţe similar care aveau acelaşi obiect.
“Cerem respingerea sesizării Curţii Constituţionale ca inadmisibilă. Curtea Constituţională a analizat deja constituţionalitatea reglementărilor pe abuz în serviciu. Noi am explicat legislaţia primară încălcată de inculpaţi, în rechizitoriu. Curtea Constituţională nu poate modifica conţinutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o faptă să fie considerată abuz în serviciu. Relevant este că Înalta Curte s-a pronunţat pe 20 martie, exact pe acest aspect”, a arătat procurorul.
În replică, avocaţii inculpaţilor au arătat că este nevoie de sesizarea Curţii Constituţionale “pentru stabilitate în societate”, precizând că CCR va spune dacă procesul mai poate continua. Aceştia au susţinut că cererea este admisibilă şi se impune trimiterea acesteia la Curtea Constituţională.
Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională. Prejudiciul în acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.
Şi OUG 13 de modificare a codurilor penale, adoptată în 31 ianuarie şi abrogată cinci zile mai târziu, prevedea că punerea sub acuzare pentru abuz în serviciu se poate face dacă prejudiciul produs este de cel puţin 200.000 de lei.
Pe de altă parte, instanţa supremă a cerut procurorilor DNA să precizeze, în scris, până la următorul termen, în 25 aprilie, care este legislaţia încălcată de fiecare dintre inculpaţii din dosarul de abuz în serviciu în care sunt judecaţi Liviu Dragnea, fosta lui soţie, Bombonica Prodana, şi angajaţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, judecătorii arătând că solicitarea are în vedere decizia Curţii Constituţionale de anul trecut, prin care a fost limitată existenţa unei infracţiuni de abuz în serviciu.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii.
"În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefi din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.
Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
"Această conduită infracţională a fost de natură să aducă persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite în cuantum total de 108.612 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) şi Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal", arată procurorii DNA în rechizitoriu.
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2016, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul "Referendumul", după ce iniţial primise un an de închisoare cu suspendare.
Liviu Dragnea a formulat o contestaţie la executare în dosarul "Referendumul", care este judecată de Completul de cinci judecători al instanţei supreme.
Reacția Ondinei Gherguț:
„Doamna BOMBONICA l-a salvat pe fostul soț de pronunțare în dosarul penal în care, împreună cu Liviu DRAGNEA, este acuzată de abuz în serviciu.
Instanța Înaltei Curți a admis cererea de sesizare a CCR pentru a afla dacă este constituțional să nu existe un prag valoric al prejudiciului de la care să se considere existența infracțiunii de abuz în serviciu.
În trecut, CCR s-a mai pronunțat pe astfel de sesizări și a considerat că abuzul în serviciu este infracțiune indiferent de valoarea prejudiciului.
În proiectul OUG 13 a existat pragul de 200.000 de lei de la se putea deschide ancheta penală pentru abuz în serviciu.
Fenomenul #REZIST a sancționat legalizarea furtului până la 200.000 de lei. Guvernul Grindeanu a renunțat la OUG 13, varianta finală, prin abrogare, însă parlamentarii se străduiesc să umple golul lăsat de acest act normativ prin diverse proiecte legislative. Totul pentru a se salva de răspunderea penală!”, a scris jurnalista Ondine Gherguț pe Facebook.
