„Se crede buricul pământului”/„A început să îmi fie frică”/Lucrurile care îi scot din sărite pe românii care circulă pe autostradă

„Se crede buricul pământului”/„A început să îmi fie frică”/Lucrurile care îi scot din sărite pe românii care circulă pe autostradă

Șoferii din România se cred „buricul pământului” la volan, se plânge comunitatea de pe o rețea de socializare, dezamăgită de lipsa de educație a multor conducători auto întâlniți pe autostrăzi. Oamenii au relatat despre lucrurile care îi enervează atunci când circulă pe șoselele de mare viteză.

Autostrada în România. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Autostrada în România. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Rețeaua de autostrăzi din România a ajuns la aproape 1.300 de kilometri, odată cu deschiderea tronsoanelor din A7 Buzău - Pașcani, iar peste 600 de kilometri de autostradă se află în execuție, cu termen de finalizare până în anul 2027.

Prima autostradă din România, A1 București - Pitești, de aproape 100 de kilometri, a fost inaugurată în 1972, însă la peste cinci decenii de la deschiderea ei, numeroși români sunt acuzați că nu știu să se comporte în trafic, pe autostradă. Șoferii au remarcat o mulțime de lucruri care îi enervează în timp ce parcurg șoselele de mare viteză.

Condusul agresiv, claxonarea insistentă, șicanările făcute de cei care consideră că le-a fost tăiată calea, accidentele stupide, înjurăturile și semnele obscene se numără printre lucrurile reclamate de românii nemulțumiți de ceilalți participanți la trafic. Autostrada nu este pentru oricine, au ajuns la concluzia unii dintre români, pe rețelele de socializare.

Lucrurile care îi enervează pe români pe autostradă

„Românul se crede buricul pământului când este la volan. Unii își spun: toți sunt proști, eu sunt cel mai bun șofer, toți se mișcă încet, eu sunt cel mai rapid. Nimeni nu are răbdare. Nimeni nu e înțelegător cu nimeni. Toți stau la pândă să te "pedepsească" la orice greșeală faci. Nu ai dat semnal? Vei fi claxonat minimum 10 secunde. A schimbat unul banda în fața ta și consideri că ți-a tăiat calea? Eu nu reduc viteza, o măresc și mă duc lipit de el să-l claxonez și să-l înjur. Sau chiar intru în el, că doar eu aveam prioritate. Îmi repar bara pe asigurarea lui - doar la români am auzit vorba asta. Adică mai bine faci un accident decât să-l eviți, pentru că aveai prioritate? Unii șoferi care-și dau aere de piloți de curse ne spun pe Tik Tok că în curbă se accelerează nu se frânează sau își arată timpii scoși pe ruta x, comparându-i cu estimarea de pe Internet”, scrie un român, pe platforma Reddit.com.

Unii șoferi depășesc absolut tot ce prind în calea lor, chiar și atunci când nu o fac pentru că au o urgență reală, se plânge un alt român.

„Mereu când ajung pe autostradă văd oameni care nu se dau de pe banda a doua, care circulă pe banda de urgență și care nu accelerează pe banda de accelerare, ori ies de pe prima bandă cu 60 de kilometri pe oră”, scrie un alt șofer.

Unii consideră că este dezonorant să circule pe banda 1 și circulă pe banda a doua a autostrăzii, chiar și atunci când nu depășesc nicio mașină, este de părere un alt român.

„Se cred șmecheri, spun că nu le au cu condusul și se simt mai în siguranță circulând pe banda a doua sau chiar spun că merg pe ea, pentru că pe prima bandă sunt gropi”, arată acesta.

Unii cu mașini de 50 - 100.000 de euro nu au pic de respect față de mașina lor, să nu mai zic față de restul participanților la trafic”, crede un alt român.

Și șoferii de camion se află printre românii reclamați pentru comportamentul în trafic. „Când îți bagă șofer tir faza lungă și mai pornește și proiectoarele de pe cabină, ai senzația că este vreo nava spațială venită sa te răpească”, se plânge un alt român.

„Fac câteva drumuri pe săptămână de Medgidia - Constanța pe autostradă. A început să îmi fie frică să mai merg pe autostradă la câte văd în fiecare săptămână”, reclamă un alt șofer.

Un alt șofer crede că mulți șoferi începători au fost foarte slab pregătiți la școlile de șoferi, iar după ce au fost instruiți să circule numai cu viteze reduse, nu știu să circule pe autostradă.

„Sunt instructori care nu fac cu ei ore în afara orașului, care nu îi lasă să schimbe mai mult de treapta a treia. Nu îi învață să depășească, să facă o frână de motor, să acorde prioritate corect. Unii instructori sunt slabi, elevii vor să treacă ușor, fără să se streseze prea mult. Nu au nicio treabă cu condusul, dar iau carnetul și nu își dau seama că devin un pericol pentru ceilalți”, spune un alt român.

„Nu știu de ce vă așteptați ca șoferii români să conducă bine pe autostradă în condițiile în care: psihologicul se ia cu șpagă, sala o iau și analfabeții, deoarece faci chestionare ca maimuța până înveți răspunsurile, faci 15 ședințe pe aceleași străzi și tot acolo dai și examenul. Mulți elevi nu intră în giratoriu pe timpul școlii. Elevii nu ajung niciodată pe autostradă cu instructorul, deoarece ei merg cu viteză redusă și desigur că ar fi un pericol imens”, afirmă un alt internaut.

Accidente pe autostradă se întâmplă peste tot, dar sunt mai puține și mai puțin periculoase decât depășirile ilegale pe drumurile naționale, prin sate, prin care sunt căruțe, bicicliști, copii pe carosabil, spune un alt român.

„Autostrada salvează vieți, dar nu pe toate”, este concluzia altui român.

Sfaturile primite de șoferii primei autostrăzi din România

Înainte ca prima autostradă din România să fie deschisă, în urmă cu cinci decenii, unele reviste de specialitate auto ofereau sfaturi șoferilor despre cum să circule pe autostradă București - Pitești.

„Lăsând în grija organelor de drumuri din cadrul M.T.Tc. de a completa minusurile încă existente pentru o asemenea construcție (închiderea traversărilor existente în multe puncte, asfaltarea benzilor de urgență, plantarea în întregime a spațiului verde central, protejarea cu glisiere a pilonilor centrali de susținere a podurilor peste autostradă, îngrădirea laterală a autostrăzii și îmbunătățirea semnalizării prin marcarea laterală de delimitare a spațiului carosabil), dorim să reamintim câteva din regulile specifice circulației pe autostrăzi”, informa publicația Almanah Auto în 1973.

Recomandările specialiștilor din 1973 erau următoarele, informau autorii articolului:

„Accesul pe autostradă se face numai prin căile anume destinate acestui scop. Nu trebuie să se uite în nici o împrejurare că autovehiculele care circulă deja pe autostradă au prioritate. Angajarea de pe pista de accelerare se face numai pe banda din dreapta.

Dacă intensitatea traficului nu vă permite intrarea, atunci încetiniți sau opriți la începutul sau mijlocul pistei de accelerare, reluând manevra atunci când intervalul intre două autovehicule vă permite acest lucru. Pe autostradă se circulă pe banda din dreapta. Banda de lângă scuarul central se folosește numai pentru efectuarea depășirilor.

Nu este permis să se oprească pe acostament, decât în cazurile de necesitate cum ar fi: defecțiuni tehnice care nu permit să se continue drumul, ajutor activ în caz de accident, condiții atmosferice foarte proaste, indispoziție bruscă sau stare de rău a conducătorului sau a pasagerilor. Pe timpul opririi, pe acostament fiind, se instalează triunghiul reflectorizant la 100 de metri în spatele autovehiculului.

Cu atât mai puțin nu poate fi vorba de o oprire în cale curentă pe autostradă. La vitezele ridicate la care se circulă, orice staționare pe sensul de circulație devine un obstacol deosebit de periculos.

Pentru un popas, căutați locurile de parcare anume amenajate (din păcate, aproape inexistente!). În timpul mersului, urmăriți atent autovehiculele din fața și din spatele dumneavoastră. Arătați clar celorlalți conducători ce manevră intenționați să faceți, semnalizând din timp și asigurându-vă că nu stânjeniți pe nimeni. Circulați pe mijlocul benzii și nu accelerați atunci când sunteți depășit.

Aruncați-vă din când în când ochii asupra indicatorului de viteză și nu uitați că autostrada nu este pistă de încercări. Nu rulați însă nici prea încet, pentru că și în felul acesta puteți încurca circulația. Păstrați o distanță suficientă, de circa 100 de metri de autovehiculul din fața dumneavoastră. Maniera de a conduce prea aproape, îndeosebi în condițiile când drumul este acoperit de mâzgă sau polei, constituie cauza unor frecvente accidente.

Noaptea, micșorați viteza și păstrați un spațiu și mai mare de autovehiculul din față; trebuie să se poată opri mașina în limita de vizibilitate. Treceți imediat de la faza mare la luminile de întâlnire dacă riscați să orbiți șoferul autovehiculului care circulă din sens opus sau se află în fața dumneavoastră. Pe ceață, polei sau ninsori puternice se aprinde faza de întâlnire și bineînțeles se rulează mai încet, în condițiile unui drum umed, chiar și cu cauciucuri noi, dar mai ales când acestea sunt uzate, apa împiedică o bună aderență a roților și apare derapajul. Pe un astfel de drum nu se depășește 70—80 km/oră.

Când dorim să părăsim autostrada, trebuie să urmărim cu atenție semnalizarea care indică aceste ieșiri, în cazul când totuși s-a depășit un asemenea punct, circulați până la următoarea ieșire. Este cu desăvârșire interzis să se întoarcă de autostradă, folosind spațiul central sau spațiile special create pentru cazurile când se deviază temporar circulația, ca urmare a unor lucrări sau accidente.

Așa după cum ați constatat, pe autostradă circulă nu numai autoturisme. De asemenea, pe anumite porțiuni se mai execută încă o serie de amenajări, iar pe alocuri vă puteți aștepta la traversarea unor animale sau oameni. Toate acestea vă obligă la un spor de atenție, în încheiere, o ultimă problemă, nu însă și cea mai puțin importantă, semnalizarea vă indică din timp că s-a sfârșit autostrada. Reamintiți-vă că circulația este din nou mai puțin omogenă, apar curbele și mai ales trebuie avută în vedere circulația din sens invers” - arăta Almanahul Auto.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 A început și Andrei Caramitru „să fure curent”? Sau are viziune, pur și simplu?

2 Râdem, glumim, dar lucrurile ăstea sunt reale

3 Românca noastră de la ONU...

4 VIDEO Imaginea zilei în România

5 Foarte interesante amănunte...