Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dă semnale că ar vrea să negocieze, pentru prima dată din 2022, iar recent cele două combatante au făcut schimb de prizonieri. Profesor de diplomație și director al centrului la titrata Oxford University, Corneliu Bjola explică, pentru „Adevărul”, ce șanse există ca Ucraina și Rusia să treacă la trative și să încheie războiul.

Volodimir Zelenski a luat prin surprindere pe toată lumea, zilele trecute, când a declarat, pentru AFP și presa din Franța, că este dispus să treacă le negocieri cu Rusia . Asta după ce, în 2022 cele două părți s-au așezat la masă, într-o acțiune mediată de Turcia, la Istanbul, însă trativele nu dus la niciun rezultat.

„Cea mai mare parte a lumii spune că Rusia trebuie să fie reprezentată la al doilea summit, altfel nu vom obţine niciun fel de rezultate importante. Întrucât întreaga lume o vrea la masă, noi nu ne putem opune”, a declarat Zelenski, pentru AFP, relatează Agerpres.

Reacția liderului de la Kiev surprinde cu atât mai mult cu cât până acum declarase că nu va negocia cu inamicul atâta timp cât Putin se află la putere. De altfel, Zelenski a semnat încă din octombrie 2022 un decret care declara în mod oficial ca „imposibilă” perspectiva oricăror negocieri între Ucraina şi Vladimir Putin.

Semnale că se pregătește ceva sau simple coincidențe?

Și asta nu e tot. Ucraina și Rusia au făcut de curând un schimb de prizonieri , ceea ce arată că cei doi inamici nu au sistat chiar orice discuții. Și chiar dacă Jake Sulivan, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, consideră că schimbul de deținuți la scară mare între Rusia și Ucraina, precum și alte țări occidentale nu are nicio influență asupra unui potențial efort diplomatic de a pune capăt conflictului din Ucraina, există voci care susțin că există deja unele discuții preliminare, dar deocamdată nu se dorește să se facă public acest lucru.

În ecuație ar mai trebui puse în primul rând viitoarele alegeri din SUA, dar și situația de pe front, unde Ucraina reușește tot mai greu să facă față atacurilor rusești. Motive suficiente, spun unii, pentru ca ucrainenii să înceapă cel puțin să se gândească la un compromis, la fel cum și Rusia, slăbită de sancțiuni și de pierderile de pe front, ar putea fi tentată să o facă.

„Adevărul” a stat de vorbă cu Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, pentru a decripta ultimele declarații ale liderului de la Kiev și a înțelege dacă și în ce măsură ne putem aștepta la tratative de pace.

Cu ochii pe alegerile din SUA

„Am urmărit și eu cu atenție ultimele declarații date de Zelenski, sunt oarecum surprinzătoare. L-am mai auzit și vorbind despre un posibil referendum în Ucraina, pe tema teritoriilor ocupate de ruși. Toate acestea ridică semne de întrebare ce anume a permis o așa de importantă schimbare de poziție. Și cred că sunt mai mulți factori, dar cu siguranță că unul este legat de alegerile din Statele Unite, unde există speranța că Washington-ul va continua să ajute Ucraina, dar nu este o certitudine”, spune Bjola.

Acesta ar fi însă doar unul dintre motivele care ar sta la baza anunțului surprinzător făcut de Zelenski. În opinia expertului, acest lucru ar putea să aibă legătură și cu schimbul de ostatici.

„S-ar putea să fie legat și de altceva, mă gândesc aici și la negocierile ce au condus la eliberarea prizonierilor luați de Rusia și care aduce un element nou. Aduce un element nou pentru că este vorba de ceva care a avut loc prin negocieri foarte complexe și nu știm în momentul de față dacă acestea s-au focalizat strict pe problema prizonierilor sau dacă, într-adevăr, au fost discuții colaterale legate de situația din Ucraina sau de situația din Orientul Mijlociu”, adaugă profesorul.

În același timp, mai spune el, și Rusia trasmite unele mesaje că ar fi dispusă să ia loc la masa negocierilor. Asta după ce, la summitul de pace din Elveția nu a fost nici măcar invitată, iar China a declinat propunerea.

„Este doar un semnal pe care Rusia încearcă să îl trimită acum, înainte de alegeri, cum că ar fi deschisă la anumită discuție. Semnalele pe care le-a transmis și Putin până acum este că Rusia acceptă negocieri numai în momentul în care sunt îndeplinite o serie de condiții destul de dure. Asta ar însemna ca Ucraina să cedeze acele teritorii și să își retragă administrația din zona respectivă și, eventual, să accepte o demilitarizare. Nu cred că astfel de condiții vor fi acceptate de ucraineni, dar rămâne de văzut ce compromisiuri se vor face de ambele părți, dacă se vor face. Dar, într-adevăr, este un element nou, chiar dacă încă nu avem toate datele. Probabil că vor începe să apară ulterior și vom afla câte ceva din ceea ce s-a discutat acolo”, dezvoltă diplomatul.

O situație complicată

În același timp, situația pe front continuă să fie una complicată. Ucraina oprește cu greu atacurile rușilor, iar în unele locuri trupele sale au fost nevoite să bată în retragere. Pe de altă parte, avansul rușilor este sub așteptările lui Putin.

„Am urmărit destul de atent ce s-a publicat în ultimele 2-3 zile pe aceste subiecte. Să ținem cont de faptul că suntem în august. Este ultima lună, poate și septembrie, în care o campanie, o ofensivă militară rusească ar mai fi de promovat, în care ar putea să-și atingă anumite ținte. Dar până în momentul de față și ucranienii au reușit să se apere destul de bine, chiar dacă au avut și ei pierderi. În sondajele de opinie, dacă puteam să le dăm crezare, pentru că sunt făcute în condiții de război, susținerea ucranenilor pentru ideea de a nu ceda teritoriu rămâne destul de ridicată. Deci n-aș vedea o dezangajare a ucranienilor pe momentul ăsta”, mai spune Bjola.

Chiar și așa, nu este exclus ca în lunile următoare să se ajungă la tratative. Iar negoicierile ar putea duce la un armistițiu, consideră Bjola, după modelul german.

„Cred că ideea pe care se merge în momentul de față este cum se obțină un armisticiu, un armistițu care să nu conducă la o nouă invazie a Rusiei, ci să o prevină”, punctează politologul.

În opinia sa, acest lucru ar fi posibil dacă aliații Ucrainei ar merge mai departe și ar accepta să-i ofere garanții precum cele din articolul 5 al NATO.

„Acest lucru poate fi făcut posibil, probabil, printr-o prezență militară de o anumită natură pe teritoriul Ucraiei. Ideea lui Macron, care a fost dezavuată atunci, ar putea fi luată în calcule pe viitor. Iar dacă acest lucru va fi posibil, probabil că Ucraina ar începe la un moment dat să accepte o variantă cum am mai avut în Germania, când a fost împărțită între Est și Vest. Sigur că această cedare de teritorii ar fi posibilă cu o condiție, iar aici mă refer la speranța ca ulterior ucrainenii să-și recupereze aceste teritorii pierdute”, subliniază profesorul de la Oxford.

O condiție sine qua non

Totuși, în clipa de față aceste condiții nu sunt încă întrunite. „Acordurile de securitate care au fost semnate de Ucraina cu țări ca Marea Britanie, România, cu Statele Unite, nu vorbesc de o situație în care țările respective să trimită trupe în sprijinul Ucrainei, așa cum prevede articolul 5 din NATO. Și asta rămâne problema esențială pentru rezolvarea acestui lucru. Pentru că știm foarte bine că Rusia poate să semneze orice fel de tratate, dar ulterior să nu țină cont de ele. Însă, dacă am avea trupe aliate în Ucraina, rușii ar fi nevoiți să își respecte cuvântul”, adaugă Bjola.

Până când Ucraina și Rusia vor ajunge la masa negocierilor și vor semna un armistițiu sau chiar o pace, este esențial ca UE și SUA să continue să sprijine Ucraina, dar și ulterior.

„Ce e important pentru Europa este să înțeleagă că este vorba de securitatea sa pe termen lung. Nu mai trebuie să se lase intimidate, ci trebuie să dezvolte o capacitate care să descurajeze Rusia pe termen lung și să nu-i mai permită cel puțin timp de două generații să amenințe securitate europeană”, încheie Corneliu Bjola.

Care ar putea fi următorii pași

Ucraina a anunţat că intenționează să elaboreze un plan de pace până în luna noiembrie care să servească drept punct de pornire și ca bază pentru viitorul summit.

De cealaltă parte, Rusia, prin vocea lui Putin, pretinde ca Ucraina să se retragă de pe teritoriile anexate de Rusia începând cu septembrie 2022 şi să renunţe la planul de a adera la NATO. Evident, Kievul a respins până acum aceste solicitări maximaliste, dar acum, surprinzător, Zelenski și-a arătat disponibilitatea pentru a începe discuțiile cu inamicul.

Drumul se anunță totuși anevoios. Întrebat dacă Rusia va negocia cu Ucraina după schimbul de prizonieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că probleme sunt „mai complexe” și a spus că negocierile pentru pace ar fi diferite de cele pentru eliberarea prizonierilor.

„Când vorbim de Ucraina şi de probleme internaţionale mai complexe, principiile sunt complet diferite, acestea sunt principiile intereselor naţionale, ale securităţii naţionale”, a spus Dmitri Peskov, după care a adăugat că trativele de pace ar arăta cu totul altfel. „Munca se face într-un mod cu totul diferit, după alte principii”, a subliniat rusul.

Acum, Rusia a anunțat că aşteaptă detalii suplimentare despre acest summit înainte de a decide dacă se va prezenta sau nu. Cel mai probabil, dacă un astfel de summit va avea loc, el va fi programat după alegerile din SUA, care au loc pe 5 noiembrie. Atât Ucraina cât și Rusia sunt cu ochii pe ceea ce se va întâmpla peste Atlantic, în condițiile în care viitoarea administrație de la Washington ar putea să aibă un rol decisiv în continuare fie în susținerea Ucrainei cu arme și fonduri importante, fie să se angajeze în negocieri de pace și să convingă ambele părți să se așeze la masa tratativelor.

Ce spun ucrainenii

Majoritatea ucrainenilor (57%) cred că ţara lor ar trebui să înceapă negocieri cu Rusia pentru a se pune capăt războiului provocat de invazia Kremlinului în Ucraina, conform rezultatelor unui sondaj publicat vineri, o anchetă realizată în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţată prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE, potrivit Agerpres. Doar 38% dintre ei se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul.

Sursa citată amintește și că posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie.

Nu întâmplător Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi.

Însă chiar dacă ucrainenii vor tratative de pace cu Rusia, 66% dintre cei intervievaţi susțin că țara lor trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea. În același timp, sondajul mai arată că 74%, respectiv 76% dintre ucraijeni resping renunţarea la aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Asta în timp ce Rusia a anunțat, prin vocea lui Putin, că nu are nimic împotriva aderării Ucrainei la UE, însă nu acceptă prezența NATO la granițele sale, astfel că se opune ca ucrainenii să intre în NATO.