Cu cât se apropie mai mult contraofensiva Ucrainei cu atât se intensifică desupra României, dar și peste Marea Neagră zborurile avioanelor NATO specializate în spionaj și război electronic. Joi, după prânz, a fost chiar aglomerație de astfel de aeronave deasupra Românei.

În primul rând a fost vorba de un Lockheed EP-3E Aries II, un avion de supraveghere electronică al US Navy, cu seria 159887, care a decolat din Creta şi a zburat sub indicativul MI29, la altitudinea de 8.000 de metri, în buclă, pe traseul Mila 23 - Mamaia, dar şi largul Marii Negre aproximativ 20 de kilometri.

Lockheed EP-3E Aries II cu seria 159893 este un avion de supraveghere electronică care are un cost orar de operare de peste 35.000 de dolari. El dispune de o multitudine de senzori ELINT (Electronic Intelligence), SIGINT (Signals Intelligence) şi COMINT (Communications Intelligence).

În patrulare deasupra graniței cu Ucraina a fost și o aeronavă mai ieșită din comun. Concret, este vorba de o aeronavă Bombardier CL-600-2B16 Challenger 650, care la prima vedere pare un avion pentru oameni de afaceri. În realitate, aeronava denumită ARTEMIS este înțesată de senzori și computere pentru a intercepta și descifra comunicațiile inamice de la sute de kilometri.

Avionul aparține unei firme private și deși nu este nici un militar la bord, experții Pentagonului sunt conectați la senzorii acestuia prin satelit, iar datele sunt exploatate în timp real. În principiu, armata plătește companiei deținătoare acest serviciu conform unui tarif calculat la oră.

Apoi, decolată din Sicilia, puternica dronă americană Northrop Grumman RQ-4B Global Hawk cu indicativul FORTE11 și-a făcut din nou simțită prezența deasupra României pentru a spiona toate mișcările rușilor în Ucraina. La un moment dat, drona a ieșit adânc și pe Marea neagră, dar a ținut un curs la o distanță mai mare față de Crimeea.

Northrop Grumman RQ-4B Global Hawk dispune de o mutitudine de senzori electro-optici și infraroșu, dar și de un radar de mare acuratețe care permit supravegherea a 100.000 km2 de teren pe zi, o zonă de dimensiunea Coreei de Sud sau a Islandei. Drona, care costă 220 de milioane de dolari o unitate, este operată de la sol de trei oameni, are o autonomie de peste 32 de ore și execută misiuni de monitorizare a ţintelor aflate în aer, la sol sau pe mare.

Pe de altă parte, decolată de la Mihail Kogălniceanu, o aeronavă a Poliției de Frontieră din Polonia de tip Let L-410 UVP-E20 Turbolet cu înmatricularea SN61YG a zburat deasupra Mării Negre și în timpul misiunii, aeronava şi-a oprit transponderul cel puţin o dată.

În fine, tot deasupra Dobrogei a mai zburat şi un Gulfstream G550 AEW specializat în război electronic al Aeronautica Militare, dar și un C-27J Spartan al Forțelor Aeriene Române. Aparatul italian cu seria MM62303 şi indicativul PERSE71 a survolat Dobrogea de la peste 13.000 de metri.

Cel mai probabil, în aer a fost și un aparat AWACS, dar cu transponderul oprit. Aceste aparate care sunt folosite pentru a efectua supraveghere, inclusiv asupra țintelor terestre și pentru a efectua frecvent comanda și controlul managementului bătăliei (BMC2). Când este utilizat la altitudine, radarul de pe aeronave permite operatorilor să detecteze și să urmărească ținte și să facă distincția între aeronavele prietenoase și ostile mult mai departe decât un radar similar de la sol.

Un avion AWACS poate supraveghea o suprafață de circa 312.000 de kilometri pătrați, mai mare ca a României. Aeronavele AWACS sunt folosite atât pentru operațiuni aeriene defensive, cât și pentru ofensive și reprezintă pentru forțele aeriene integrate sau antrenate de NATO și SUA ceea ce este centrul de informații de luptă pentru o navă de război, pe lângă faptul că este o platformă radar extrem de mobilă și puternică. Sistemul este folosit ofensiv pentru a direcționa luptătorii către locațiile țintă și, în mod defensiv, pentru a dirija contraatacuri asupra forțelor inamice, atât aeriene, cât și terestre.