Şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) al Federației Ruse, Serghei Narîşkin, a susţinut vineri că deține „dovezi” despre implicarea unei „piste occidentale” în fisurarea gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică.

„Deţinem materiale care indică spre o pistă occidentală în organizarea şi implementarea acestor acţiuni teroriste”, a spus Narîșkin, citat de agenția de presă Interfax, fără a preciza pe ce „dovezi” îşi bazează afirmaţia.

Potrivit Reuters, este vorba de cea mai directă acuzaţie lansată până acum de regimul de la Moscova la adresa Occidentului în cazul celor patru fisuri constatate la gazoductele Nord Stream 1 și 2.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a vorbit joi despre un „sabotaj fără precedent” și „o acţiune de terorism internaţional”.

După detectarea primelor avarii, luni, oficiali de la Moscova și propaganda Kremlinului au sugerat, în stilul lor caracteristic, că în spatele acţiunii s-ar afla Occidentul condus de SUA. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut că Washingtonul are de câştigat din întreruperea conductelor.

Gazoductele nu funcţionau în momentul fisurării, însă conţineau gaze. Nord Stream AG, operatorul conductei Nord Stream 1, a comunicat că se aşteaptă ca scurgerea de gaz să înceteze până lunea viitoare, însă nu a reuşit să ajungă în zonă pentru a evalua daunele de la faţa locului.

Uniunea Europeană (UE) anchetează cauzele scurgerilor de gaze din Nord Stream 1 (operată de Gazprom) şi 2, suspectând că deteriorarea celor două conducte, în largul coastelor Danemarcei şi Suediei, a fost cauzată de sabotaje.

Suedia: Fisurile de la gazoductele Nord Stream, făcute de un actor statal

Ministrul suedez al Energiei, Khashayar Farmanbar, a afirmat vineri că este „foarte probabil” ca fisurările să fi avut loc în urma unui atact efectuat intenţionat de un actor statal.

„Este foarte probabil ca (scurgerile de gaze, n. red.) să fi fost făcute în mod deliberat şi nu accidental şi este extrem de improbabil să fi fost făcute de altcineva decât un stat fără a fi fost detectate anterior”, a declarat Farmanbar înaintea unei reuniuni a miniştrilor Energiei din UE, la Bruxelles.

„Şi acest lucru ar trebui să fie văzut din actuala situaţie a securităţii în care se află Europa”, a adăugat reprezentantul Executivului suedez, citat de Reuters.

Patru scurgeri de gaze din conductele Nord Stream 1 şi 2, ce leagă Federația Rusă de Germania prin Marea Baltică, au fost semnalate în această săptămână în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei.

Livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta. În ceea ce privește gazoductul Nord Stream 2, acesta nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după invadarea contra Ucrainei.

Rusia, principalul suspect pentru scurgerile de gaze din Marea Baltică

În opinia economistului suedez Anders Aslund, fost consilier al lui Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, „vinovatul evident” în exploziile de la gazoductele Nord Stream pare să fie Direcția Principală de Cercetare Subacvatică a Rusiei (GUGI).

„Vinovatul evident pentru exploziile Nord Stream pare să fie GUGI (Glavnoe Upravlenie Glubokih Issledovanii) din Sankt Petersburg, care are mini-submarine (cunoscute din incursiunile submarinelor sovietice în Suedia”, a mai precizat Aslund.

De altfel, CIA (Agenția Centrală de Informații din SUA) a avertizat acum câteva săptămâni Germania în privința unor posibile atacuri asupra conductelor de gaze din Marea Baltică.

GUGI (Unitatea Militară 40056) a fost înființat în 1976, fiind responsabilă oficial de „ingineria subacvatică”. Unitatea, care folosește submarine, se ocupă de punerea în funcțiune a cablurilor de comunicații, instalarea senzori de mișcare și colectarea epavelor navelor, aeronavelor și sateliților de pe fundul mării, scafandrii lor acționând char și la 3000-6000 de metri adâncime.

Miniştrii Energiei din statele membre UE urmează să ia vineri o decizie privind ţintele de scădere a cererii şi facilităţile necesare pentru a reduce temerile consumatorilor legate de explozia preţurilor energiei, pe fondul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

Pe de altă parte, ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela, care participă de asemenea la reuniunea de la Bruxelles, a apreciat că „bătălia decisivă va fi în această iarnă”.