Scurgerea de oxigen de la bordul staţiei spaţiale ar fi putut fi provocată intenţionat (Roscosmos)
Rusia a dispus, marţi, efectuarea unor verificări după o scurgere de oxigen produsă săptămâna trecută la bordul unei capsule Soiuz andocată la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), despre care susţine că ar fi putut fi provocată intenţionat, relatează AFP.
"Studiem versiunea (unei probleme cauzate) de pe Pământ. Însă există şi o altă versiune, pe care nu o excludem: o interferenţă deliberată în spaţiu", a indicat Dmitri Rogozin, directorul agenţiei spaţiale ruse Roscosmos.
''Au existat mai multe tentative de a găuri" fuselajul capsulei Soiuz MS-09 andocată la segmentul rusesc de pe ISS, a continuat Rogozin care a adăugat că gaura părea să fi fost făcută de o ''mână ezitantă''.
"Despre ce este vorba: un defect de fabricaţie sau un act premeditat?", s-a întrebat Rogozin, citat de agenţia de stat Ria Novosti.
Rogozin a declarat anterior că microfisura, care a provocat o scurgere de oxigen şi o scădere a presiunii pe ISS fără a prezenta însă un pericol pentru echipajul aflat la bord, a fost probabil cauzată de impactul cu un micrometeorit.
"Am exclus deja versiunea meteoritului", a afirmat luni directorul Roscosmos.
Fisura, situată într-o parte a capsulei Soiuz care nu îndeplineşte vreun rol în revenirea pe Pământ, a fost iniţial colmatată cu material termorezistent, conform NASA.
O comisie rusă a fost creată pentru identificarea celor responsabili, iar toate capsulele Soiuz şi Progress urmează să fie verificate, potrivit unei surse din sectorul spaţial rusesc, citată de Ria Novosti.
Problemele tehnice şi defecţiunile nu sunt neobişnuite la bordul ISS şi, de cele mai multe ori, acestea nu prezintă un pericol real pentru echipaj.
Programul spaţial rus s-a confruntat cu mai multe eşecuri în perioada 2015 - 2017, printre acestea numărându-se pierderea unei capsule cargo Progress care trebuia să aprovizioneze ISS, eşecul lansatorului Proton care trebuia să pună pe orbită un satelit sau descoperirea unor defecte la majoritatea motoarelor produse pentru rachetele Proton folosite pentru a amplasa pe orbită sateliţi.
Staţia Spaţială Internaţională, unul dintre rarele exemple ce marchează cooperarea dintre Rusia şi Statele Unite într-un context de tensiuni diplomatice fără precedent între cele două ţări după Războiul Rece, se află pe orbită din 1998 la aproximativ 400 de kilometri deasupra Terrei şi se deplasează cu o viteză de 28.000 de kilometri pe oră.
Şaisprezece ţări participă la proiectul ISS, care a avut un cost total de 100 de milioane de dolari, finanţat în mare parte de Statele Unite şi Rusia. AGERPRES
