"Scopul nostru este să le facem ocupanţilor ruși viața insuportabilă şi pentru asta folosi orice mijloace pentru a le încurca planurile", a declarat Andrii, un coordonator în vârstă de 32 de ani al mișcării de gherilă din regiunea sudică Kherson.
Recent, trupele ucrainene au folosit un lansator multiplu de rachete furnizat de SUA, cunoscut sub numele de HIMARS, pentru a lovi un pod strategic pe râul Nipru în Kherson, întrerupând principala legătură de acces a rușilor. Orașul de 500.000 de locuitori, cucerit de trupele rusești la începutul războiului, a fost inundat de pliante cu mesaje ale partizanilor ucraineni, amenințând oficialii locali susținuți de Moscova.
Afișele din jurul orașului realizate de grupurile de rezistență ucrainene îi avertizau pe cei care lucrau cu rușii că partizanii vor veni și după ei, potrivit imaginilor postate pe rețelele de socializare.
Pe unul dintre afişe se putea citi: "Dacă un HIMARS nu poate ajunge, un partizan va ajuta".
"Oferim armatei ucrainene coordonate precise pentru diverse ținte, iar ajutorul gherilei face ca noile arme cu rază lungă de acțiune, în special HIMARS, să fie și mai precise", a declarat Andrii pentru AP.
"Suntem invizibili în spatele liniilor inamice, iar acesta este punctul nostru forte", a mai spus membrul grupului de rezistență Zhovta Strichka.
Pe măsură ce forțele ucrainene își intensifică atacurile în regiune și recapătă controlul în unele zone la vest de râul Nipru, grupurile de gherilă şi-au intensificat şi ele activitatea.
Potrivit The Associated Press, grupurile de partizani ucraineni se coordonează cu Forțele pentru Operații Speciale ale armatei ucrainene - primesc informaţii despre cum să organizeze rezistența, să pregătească ambuscade și cum să evite să fie prinşi de ruşi.
În zonele ocupate de ruşi, partizanii ucraineni au creat o întreagă rețea de ascunzători şi depozite de arme. Aceştia au amplasat bombe şi dispozitive explozive improvizate în apropierea clădirilor administrative, la casele oficialilor din regiune care colaborează cu forţele ruse de ocupaţie și chiar pe traseele acestora spre locul de muncă.
Recent, un dispozitiv exploziv pus pe un copac a explodat în timp ce trecea un vehicul în care se afla șeful închisorii din Kherson, Evgheni Sobolev, deși acesta a supraviețuit atacului. Șeful adjunct al administrației locale din Nova Kakhovka a murit din cauza rănilor după ce a fost împușcat în weekend.
Forțele de gherilă ucrainene au încercat în repetate rânduri să îl ucidă pe Vladimir Saldo, șeful administrației temporare din regiunea Kherson, susținută de Rusia, oferind o recompensă de 1 milion de grivne (aproximativ 25.000 de dolari). Asistentul său, Pavel Slobodchikov, a fost împușcat și ucis chiar în timp ce se afla în maşina să, iar un alt oficial, Dmitri Savluchenko, a fost ucis de o mașină capcană.
Atacurile repetate ale partizanilor ucraineni au determinat Moscova să trimită unități de luptă anti-gherila în Kherson.
La începutul agresiunii militare ruse, mii de locuitori din Kherson au organizat proteste pașnice. Dar armata rusă le-a înăbuşit rapid și a arestat pe rând mai toţi activiști. Acest acţiuni au făcut ca populaţia paşnică să se radicalizeze şi să se organizeze în grupuri de rezistenţă pentru a lupta împotriva forţelor ruse de ocupaţie.
Mișcarea de rezistență urmărește trei obiective - distrugerea armelor rusești și a mijloacelor de aprovizionare cu acestea, discreditarea și intimidarea ocupanților și a colaboratorilor lor și informarea serviciilor speciale ucrainene despre pozițiile inamicului.
