Avem cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Iar pentru asta este vina statului, atrag atenția experții, care spun că tinerii români cresc pentru a deveni victime, în timp ce autoritățile stau cu mâinile în sân.

România are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată în UE, dar și cele mai multe femei și minori traficați pentru exploatare sexuală. Cel puțin așa reiese din „Strategia Națională împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028" , ce a fost adoptată recent de Guvern. Pentru combaterea fenomenului, documentul propune multe măsuri guvernamentale precum crearea unui Comitet Interministerial de coordonare strategică sau implementarea unui sistem național eficient împotriva traficului de persoane până în 2028. Nimic nou.

„Sunt copy-paste cu strategiile de anul trecut. Sunt bine realizate, sunt în regulă, dar la modul de aplicare stăm prost. Și din păcate reacționăm doar la impulsuri. România este în topurile negative în continuare, de câțiva ani buni, de cel puțin 15 ani. Și culmea că exact acele persoane care au fost în urmă cu 15 ani în diferite poziții sunt tot cele care au realizat și strategia de acum. Ori în condițiile în care nu schimbăm ingredientele, e clar că nu ne putem aștepta la un alt rezultat și vom fi în continuare în top. Strategiile sunt foarte frumoase pe hârtie, sunt comprehensive, abordează toate aspectele, la finalizare stăm foarte prost. Atâta vreme cât Ministerul de Interne nu conștientizează acest fenomen ca fiind unul de o gravitate deosebită pentru că vorbim inclusiv de minore 16-17 ani din medii sărace, familii destrămate, abandon școlar, nu se vor schimba lucrurile. Gândiți-vă că România este sursă pentru traficul de persoane. Noi în România nu avem trafic de persoane, nu putem să vorbim despre un fenomen, dar, în același timp, prin țara noastră, prin granițe, trec tineri și tinere care sunt duse dincolo și exploatate sexual, prin muncă, cerșetorie și așa mai departe”, explică Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol.

Iar după aderarea României la Schengen , traficul de persoane ar putea exploda, deoarece nu vor mai exista controale stricte la frontieră, atrage atenția polițistul: „Nimeni nu vorbește și în strategie, nu se vorbește despre riscul pe care îl vom avea după aderarea României la Schengen cu zona terestre. Dacă acum treci printr-un filtru și cumva trebuie să te vadă la față o poliție de frontieră, să se uite la tine și la pașaport, după ce vom intra în Schengen, din discotecă, după ce ai băut și probabil ai mai luat și o pastilă, poți să ajungi pe bancheta din spate și când te-ai trezit să fii deja la primul bordel din Austria, unde să fii predată unei alte persoane, ținută închisă o lună până înțelegi ce se întâmplă cu tine și accepti ce trebuie să faci. Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”.

Politicienii ar trebui să acorde mai multă atenție fenomenului traficului de persoane, însă este un subiect care nu aduce voturi.

„Se orientează către populația care are un număr mai mare de votanți”, explică psihologul Keren Rosner.

În plus, la nivelul societății lucrurile sunt normalizate, iar vina este mereu a victimelor. „Vina este alocată victimei fără să înțelegem contextul în care trăiește și vârsta victimei. Se întreabă de ce a acceptat, de ce s-a dus, de ce a crezut, fără să înțeleagă cum s-a întâmplat și persuasiunea celui care încearcă să o racoleze, pentru că oamenii aceștia sunt buni negociatori”, evidențiază Keren Rosner.

Sclavii din zilele noastre

Nu vorbim doar de exploatare sexuală a minorilor și femeilor, ci și despre trafic cu forța de muncă. „În țară avem tipare, de exemplu, în comune în care patronul ia buletinul, telefonul și îi dă 10-20 de lei pe zi și o mâncare caldă. Asta este o formă de trafic de persoane, este infracțiunea ce face, faptul că limitează independența, că-l constrânge, că-l condiționează să rămână într-un loc și că îl exploatează prin muncă, fără să îi ofere un salariu”, spune președintele Europol.

La rândul lui, consultantul economic Adrian Negrescu, a explicat că astfel de lucruri se întâmplă în special în zonele defavorizate, în zonele rurale. „Acolo unde singura șansă a acestor oameni este să se angajeze la un om de afaceri local care îi dă din buzunarul propriu un câștig care să-i asigure o existență primară sau îl angajează pe salariul minim. Sunt oameni dependenți exclusiv de acești afaceriști, oameni care practic nu ar avea nici o altă sursă de venit. Pe de altă parte, din păcate există în România foarte multe exemple de afaceri construite cu forță de muncă la negru în care persoane defavorizate, în special slab educate, practic sunt înrolate în detașamente de muncă. Sunt trimiși să lucreze în niște condiții de muncă absolut revoltătoare, în special în exploatații agricole, în zona meșteșugăriei, în zone în care le e foarte greu autorităților să intervină și să controleze legate de respectarea protecției muncii”, ne lămurește expertul.

Fenomenul este încurajat și de faptul că țara noastră are cele mai mari taxe pe salariul minim din UE. Practic, taxele mari duc la taficul de forță de muncă, munca la negru sau condiții proaste de lucru. Soluția propusă de analistul economic este reducerea taxelor salariale pentru a stimula crearea de locuri de muncă și a ajuta antreprenorii.

„România se enclavizează economic din ce în ce mai accentuat, asta e marea problemă. Populația din mediu rural migrează spre marile orașe în căutarea unui salariu mai bun, unor condiții mai bune, iar cei care rămân în zonele mai sărace practic devin condamnați de serviciu la o posibilă exploatare economică. E o stare de abandon pentru mare parte din acea populație. Singura șansă ar fi ca autoritățile să dezvolte niște programe pentru ei de recalificare profesională, de atragere a investitorilor în aceste zone, de creare a unor afaceri cu caracter social. Se întâmplă asta în alte țări, nimeni nu este lăsat de o parte în statele europene. Ține de obligația autorităților să ia măsuri care să vină în ajutorul acestor oameni. Fenomenul evaziunii în zona forței de muncă s-a accentuat în țara noastră și tinde să se accentueze pe măsură ce problemele economice generate de creșterea taxelor, de inflație, de scăderea vânzărilor în multe domenii se vor agrava.”, adaugă Adrian Negrescu.

Și acesta este unul din motivele pentru care apar mediile defavorizate din care provin victimele. În plus, abandonul școlar , migrația, lipsa de valori de la nivelul societății, dar și accesul la internet și rețele sociale favorizează fenomenul.

Să devenim din nou sensibili

Psihologul Keren Ronser consideră că avem nevoie de campanii de conștientizare, de materiale informative distribuite în mediul online, dar și de evenimente publice. În plus, este esențială implicarea liderilor comunităților, chiar și a celor religioși pentru a educa populația în acest sens.

„În primul rând, vorbim de conștientizare publică. Cred că sunt campanii de informare care pot să ajute la creșterea gradului de atenție asupra semnelor când ar putea să fie trafic de persoane și asupra modului în care oamenii pot acționa pentru a preveni astfel de situații. Așa populația va fi mai atentă și va înțelege că acești oameni sunt printre noi, vor ști cum să-i identifice. În curricula școlară ar trebui incluse ore de educație despre acest subiect pentru că tinerii sunt foarte receptivi. Implicarea comunității este foarte importantă: să se organizeze sesiuni în care membrii comunității (lideri religioși, lucrătorii sociali, voluntari) pot să influențeze opinia publică și pot să atenționeze”, afirmă psihologul.

Tinerii ar trebui să aibă șansa de a se integra social, de a avea un venit, chiar dacă provin din medii defavorizate. În plus, este nevoie de înăsprirea legislației.

Dar este nevoie și de mai mulți polițiști: „În primul rând vorbim despre polițiști foarte puțini. Există între 150 și 200 de polițiști care sunt specializați și se ocupă de traficul de persoane. Este o cifră iluzorie. Pentru Poliția Animalelor avem 488 de funcții. Deci acordăm mai mult atenție riscului de a avea animale maltratate decât de a ne preocupa de tinerele, tinerii și de persoane traficate din cadrul societății în care trăim. Să fii într-un județ și să ai un singur polițist la structura de crimă organizată pe linia de muncă trafic de persoane este absolut imposibil să ai succes. Sunt între 1 și 3 polițiști pe județ, care lucrează de luni până vineri de la 8-16.”, spune Cosmin Andreica.

Colaborarea cuautoritățile din alte țări este timidă, mai ales că unele state tolerează prostituția .