SCJU Sibiu: Fosta asistentă de la ATI-COVID care a lansat acuzaţii nu a sesizat nereguli cât a lucrat în spital
Fosta asistentă medicală care a făcut acuzaţii în spaţiul public a lucrat în secţia ATI-COVID din Sibiu o lună de zile, la începutul acestui an, timp în care nu a sesizat nereguli conducerii secţiei sau spitalului, însă ea ar fi făcut abateri pentru care urma să fie cercetată disciplinar, a declarat vineri, pentru AGERPRES, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu, Florin Neag.
"SCJU Sibiu consideră că sursa informaţiilor apărute în mass-media este o asistentă medicală care a fost angajată în cadrul SCJU Sibiu la începutul anului 2021, pentru o perioadă de aproximativ o lună de zile. Menţionăm că angajarea acesteia a avut loc în perioada mandatului conducerii anterioare a SCJU Sibiu. Răspunsurile noastre următoare se raportează la această persoană, cu menţiunea că există în derulare mai multe anchete desfăşurate de către instituţii ale statului, inclusiv o anchetă penală la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. La finalizarea acestor anchete, instituţiile abilitate vor comunica rezultatele şi concluziile conform competenţei. (...) Persoana în discuţie a lucrat aproximativ o lună în serviciul ATI - modular. Nu există plângeri formulate de persoana în discuţie către asistenta şefă ATI, medicul şef ATI sau altă persoană din conducerea SCJU Sibiu", a precizat managerul Florin Neag.
Asistenta medicală care a susţinut în presa locală, sub protecţia anonimatului, că ar fi omorât pacienţi cu COVID-19 atât ea, cât şi colegii ei din Secţia ATI din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, este un cadru medical cu o experienţă de 8 ani într-o secţie ATI. La Sibiu, aceasta a fost angajată pe baza unui interviu, în perioada în care manager a fost medicul infecţionist colonel Constantin Vlase.
"Conform datelor pe care le deţinem, asistenta medicală în discuţie are experienţă medicală la alte spitale, inclusiv experienţă de 8 ani într-o secţie ATI. Angajarea s-a făcut sub formă de interviu, pe perioadă determinată, conform legislaţiei în vigoare", a precizat actualul manager al spitalului sibian, Florin Neag.
Întrebat dacă fosta angajată a spitalului sibian ar fi avut vreo abatere, managerul Neag a răspuns afirmativ.
"Da, persoana a avut abateri şi există un referat formulat în acest sens de către asistentul coordonator al modulului ATI-COVID unde asistenta respectivă îşi desfăşura activitatea. Abaterile reclamate sunt nerespectarea confidenţialităţii datelor medicale şi a datelor cu caracter personal, prin fotografierea pacienţilor, aparaturii şi a documentelor medicale, precum şi o atitudine necorespunzătoare faţă de colegi şi pacienţi. În urma referatului, urma procedura de iniţiere a cercetării disciplinare a angajatei. Aceasta nu a mai avut loc întrucât relaţiile de muncă dintre aceasta şi spital au încetat, la iniţiativa angajatei", a menţionat managerul SCJU.
Şi în luna în care această asistentă medicală a lucrat, secţia ATI COVID a fost verificată zilnic de un inspector al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP). De altfel, nu a fost găsită nicio neregulă de către doi inspectori ai DSP care verifică zilnic, începând din noiembrie 2020, cele trei secţii ATI cu pacienţi COVID din judeţ, a transmis DSP Sibiu vineri, la solicitarea AGERPRES .
"Secţiile ATI sunt verificate zilnic din data de 9 noiembrie 2020, în baza unei adrese a Ministerului Sănătăţii - Inspecţia Sanitară de Stat şi a unui ordin intern al ministrului Sănătăţii, solicitându-se o raportare electronică, într-o machetă transmisă de Ministerul Sănătăţii. Controlul conform machetei nu a înregistrat neconformităţi şi nu au fost necesare măsuri de remediere sau sancţiuni", se precizează în răspunsul DSP Sibiu.
Potrivit sursei citate, inspectorii DSP raportează zilnic date la Ministerul Sănătăţii privind numărul de paturi ATI COVID-19, numărul de pacienţi intubaţi, ventilaţi sau conectaţi la oxigen.
"Din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Sibiu sunt desemnaţi doi inspectori principali, cuprinşi în anexa ordinului, care efectuează verificări conform machetei prestabilite şi raportează zilnic o serie de indicatori, cum ar fi: număr total de paturi ATI COVID-19 pe judeţ, număr total de paturi ATI pe spital, număr de paturi ATI ocupate/spital, număr de pacienţi intubaţi/spital, număr de pacienţi ventilaţi/spital, număr de pacienţi conectaţi la oxigen/spital, număr de paturi libere ATI/spital, număr de medici ATI/spital, număr de ventilatoare/ATI spital, iar pentru fiecare unitate sanitară se raportează numărul prizelor de oxigen cu repartizare pe secţie. Acestea sunt date utile la nivel de minister sau regiune pentru transferul pacienţilor sau detaşări de personal prin centrul de comandă", arată DSP.
În judeţul Sibiu pacienţii cu COVID-19 sunt internaţi în trei secţii ATI din trei spitale: Spitalul Judeţean, Spitalul Militar şi Spitalului Municipal Mediaş.
În prezent, în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu au loc mai multe anchete pentru a lămuri dacă sunt reale sau nu acuzele unei foste asistente medicale din Secţia ATI COVID-19, formulate sub protecţia anonimatului, în spaţiul public. În acest sens are loc o anchetă internă, alta a procurorilor care s-au autosesizat. Şi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a solicitat, luni, o anchetă a Corpului de Control la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.
Contenţionarea (limitarea mobilităţii) pacientului - mecanică (prin legare) şi/sau medicamentoasă (sedare) - reprezintă un procedeu recunoscut, recomandat şi legiferat atât la nivel internaţional, cât şi în România, precizează, vineri, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă.
"Referitor la dezbaterile apărute în spaţiul public în legătură cu situaţia din Secţia ATI-COVID Sibiu, dorim să facem următoarele precizări: contenţionarea (limitarea mobilităţii) pacientului mecanică (prin legare) şi/sau medicamentoasă (sedare) sunt procedee recunoscute, recomandate şi legiferate atât la nivel internaţional, cât şi în România, iar statisticile arată că între 50% şi 90% dintre pacienţi sunt imobilizaţi prin cel puţin una dintre metode în cursul sejurului la terapie intensivă. Utilizarea acestor procedee urmăreşte limitarea mişcărilor pacienţilor cu delir organic sau toxic care le pot produce leziuni involuntare, le pot agrava patologia sau cauza daune colaterale", afirmă sursa citată. AGERPRES / (AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)
