Ultimele centrale nucleare ”nu sunt pertinente decât pentru producţia de electricitate şi doar pentru o mică parte a acesteia”, însă ”poate avea. cu toate acestea, sens” să nu fie scoase din reţea aşa cum s-a prevăzut, a anunţat cancelarul german.

Germania a decis să iasă din energia nucleară până la sfârşitul acestui an.

Scăderea puternică a livrărilor de gaze naturale ruseşti în Germania, din cauza Războiului din Ucraina, a repus însă pe tapet problema păstrării ultimelor centrale nucleare aflate în activitate mai multe decât s-a prevăzut.

Berlinul urmează să tranşeze în acest dosar în săptămânile următoare, pe baza unei expertize aflate în curs, a doua de acest fel.

”Vom trage, apoi, concluziile”, a anunţat cancelarul într-o vizită la Mülheim an der Ruhr.

TURBINĂ

El s-a dus la instalaţia industrială Siemens Energy, unde o turbinmă de gaze naturale raparată recent în Canada este destinată să echipeze gazoductul Nord Stream 1 care asigură o legătură între Rusia şi Germania.

Însă turbina rămâne în prezent blocată în Germania, iar Berlinul şi Moscova fac declaraţii divergente cu privire la motivul blocării.

Olaf Scholz a acuzat miercuri Rusia de faptul că este vinovată de blocarea livrării acestui echipament, fără care gazoductul nu poate, potrivit Moscovei, să funcţioneze în mod normal.

”Ţeava” mai livrează gaze naturale ruseşti de la jumătatea luii ulie doar la 20% din capacitate.

”Nu există niciun motiv care să împiedice ca livrarea să aibă loc”, iar Moscova trebuie doar ”să furnizeze informaţiile vamale necesare pentru (ca turbina) să fie transportată în Rusia”, a subliniat el.

Operatorul rus Gazprom acuză Siemens Energy de faptul că nu a trimis documentele necesare care să permită o repunere pe piaţă a turbinei, ceea ce compania dezminte.

”Această situaţie tensionată şi absurdă a fost provocată de restricţii şi sancţiuni” occidentale, a denunţat miercuri un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

NORD STREAM 2

Berlinul suspectează Moscova că se foloseşte de turbină ca ”pretext” în presiuni politice pe care le exercită asupra Occidentului în Războiul rus din Ucraina.

Într-o întâlnire recentă cu Gerhard Schröder, preşedintele rus Vladimir Putin a dat asigurări că este ”posibil din punct de vedere tehnologic”, având în vedere că nu poate fi folosit deplin gazoductul Nord Stream 1, să se procedeze la livrări de gaze naturale prin gazoductul Nord Stream 2, care ”este pregătit să fie utilizat în orice moment”, a anunţat Peskoiv.

Sub presiunea aliaţilor săi, Germania a sfârşit prin a suspenda - înainte de darea în folosinţă - acest gazoduct foarte controversat, din cauză că ar creşte dependenţa Uniunii Europene (UE) faţă de gazele naturale ruseşti.

Această decizie a fost luată cu două zile înainte ca Putin să invadeze Ucraina, la 24 februarie.

Din cauza împotmolirii în criza gazelor naturale, Germania, la fel ca multe alte ţări europene, încearcă să compenseze din alte surse de energie.

O punere în discuţie a ieşirii din energia nucleară la sfârşitul acestui an - decisă în 2011 e către Angela Merkel, după catastrofa nucleară de la Fukushima - ar fi, din punct de vedere politic, o măsură foarte puternică.

Cele trei centrale nucleare aflate în activitate - în Bavaria, Saxonia Inferioară şi Baden-Württemberg - contribuie cu 6% la producţia netă de energie a Germaniei.

Această problemă împarte coaliţia guvernamentală a lui Scholz - Verzii sunt sceptici, iar FDP (liberali) sunt favorabili.

Scholz şi-a justificat luarea de poziţie prin faptul că Germania este necesar să se arate ”solidară” cu alte ţări europene ale căror centrale sunt oprite, dar şi printr-o dezvoltare a energiei regenerabile în Germania, mai lentă decât s-a prevăzut.

”Este extrem de valabil mai ales în Bavaria, care a înaintat lent în extinderea energiei eoliene” a acuzat el această regiune condusă istoric de către conservatori.