Schengen: Controalele la frontierele interne trebuie să fie limitate la şase luni, aminteşte CJUE
Controalele la frontierele interne din spaţiul Schengen introduse de statele membre nu trebuie să depăşească o durată de şase luni, a reamintit marţi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), informează AFP.
CJUE a fost sesizată în cadrul unui caz ridicat de o jurisdicţie austriacă, în urma unei plângeri depuse de un reclamant care a fost nevoit să plătească o amendă pentru refuzul său de a prezenta paşaportul în timpul unui control în Austria la frontiera cu Slovenia.
''Codul frontierelor Schengen îi permite unui stat membru, în caz de ameninţare gravă pentru ordinea sa publică sau securitatea sa internă, să reintroducă temporar un control la frontierele sale cu alte state membre'', dar ''o asemenea măsură, inclusiv toate eventualele prelungiri, nu poate depăşi o durată totală maximală de şase luni'', arată CJUE.
Curtea precizează că ''statul membru poate aplica din nou o astfel de măsură, chiar în mod direct după încheierea perioadei de şase luni, în contextul în care se confruntă cu o nouă ameninţare gravă care îi afectează ordinea publică ori securitatea internă, perioadă care este distinctă de cea identificată iniţial''.
Austria s-a bazat până în noiembrie 2017 pe mai multe recomandări ale Consiliului Uniunii Europene pentru reintroducerea acestor controale, însă ulterior ea a luat această măsură din proprie iniţiativă.
Or, potrivit CJUE, ''se pare că, începând cu 10 noiembrie 2017, data scadentă a ultimei dintre recomandările Consiliului, Austria nu a demonstrat existenţa unei noi ameninţări, astfel că cele două măsuri de control care fac obiectul plângerii ar fi incompatibile cu codul frontierelor Schengen''.
Comisia Europeană a indicat că va analiza decizia CJUE. Executivul comunitar nu a declanşat niciodată procedura de infringement contra unei ţări din cauza introducerii acestor controale, privilegiind ''dialogul'' cu statele membre pe această chestiune ultrasensibilă.
În decembrie, Comisia a propus o reformă care prevede posibilitatea unei reacţii comune la frontierele interne din spaţiul Schengen în caz de ameninţări care afectează majoritatea statelor membre, precum ameninţări sanitare sau legate de securitatea şi ordinea publică.
Noile reguli vizează în acelaşi timp ''promovarea unor alternative eficiente la verificările la frontierele interne'' pentru ca aceste controale ''să rămână o măsură de ultimă instanţă''.
La fel ca Franţa, Germania, Suedia şi Norvegia, Austria a reintrodus începând din 2015 controale aleatorii ale documentelor de identitate la frontierele sale, invocând criza migraţiei şi/sau ameninţarea teroristă. Măsura, luată şi de Danemarca în 2016, a fost prelungită cu câte şase luni.
Schengen este în principiu un spaţiu de liberă circulaţie fără controale la frontierele interne între 26 de ţări (22 de state din UE plus Islanda, Liechtenstein, Elveţia şi Norvegia) şi aceste controale sunt autorizate de codul Schengen doar cu titlu excepţional şi de o manieră temporară. Restricţiile de circulaţie impuse de statele membre în cadrul combaterii pandemiei de COVID-19 au fragmentat şi mai mult acest spaţiu. AGERPRES
