Expertul în securitate Liviu Horovitz preconizează un scenariu „optimist” și unul „pesimist” pentru evoluția războiului din Ucraina. Terminarea războiului până la primăvară și o situație ca cea din 2014 este scenariul „optimist”.

Luna septembrie a venit cu două decizii controversate ale conducerii de la Kremlin: mobilizarea parțială și anexarea regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Cercetătorul român Liviu Horovitz, care lucrează la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, a analizat pentru „Adevărul” două scenarii posibile în ceea ce privește evoluția războiului în lunile următoare: unul pozitiv, atât cât poate fi în condițiile date, și unul negativ.

Negocieri serioase după o iarnă grea

Adevărul: Vă rog să ne descrieți, din perspectiva dumneavoastră, care ar fi scenariul, să-i zicem, optimist al terminării conflictului?

Liviu Horovitz: Până în iarnă, ucrainenii au câteva campanii de succes, mai obțin niște teritoriu și în decursul iernii îngheață conflictul, se solidifică pozițiile de ambele părți. Vor exista costuri semnificative pentru fiecare, deoarece iarna va fi grea. Aceasta va duce la începerea de negocieri serioase și atunci părțile găsesc o soluție într-o oarecare măsură asemănătoare cu 2014 (când a fost anexată Crimeea și au fost recunoscute de către Rusia Republicile Populare Donețk și Lugansk, unde s-a instaurat o administrație pro-rusă – n. red.) care nu e bună, dar în momentul de față atât se poate. Cele patru provincii, rușii nu le pot ține... Sigur, cu cât ucrainenii cuceresc mai mult, cu atât pacea va fi mai stabilă. De asemenea, cu cât vom putea noi, țările europene și țările NATO, să-i convingem pe ucraineni că putem să-i ajutăm să-și reconstruiască țara în urma ostilităților, cu atât se va ajunge mai repede la un compromis.

Ce urmează apoi?

Apoi, urmează provocarea majoră a Guvernului de la Kiev de a reconstrui țara și de a o ține pro-europeană, pro-transatlantică și stabilă. Dacă va ajunge un stat eșuat și populația va ajunge la concluzia că s-a luptat degeaba, atunci iese prost pentru toată lumea. Nu știu dacă acesta este un scenariu pozitiv... Sigur, eu sunt pentru susținerea militară a Ucrainei, asta este singura opțiune bună pentru țările NATO. Cu cât ucrainenii pot obține cât mai mult teritoriu, cu atât o pace poate fi acceptată mai ușor de către populația ucraineană. Altfel, dacă rușii înțeleg că mai pot obține ceva, de la primăvară o iau de la capăt.

Iarna nu-i va face pe europeni să oprească ajutorul

Credeți că țările europene vor continua să sprijine Ucraina în noile condiții (mobilizarea generală și anexarea celor patru teritorii – n. red.)?

Sigur că da. Dacă există voință în Ucraina și Guvernul de la Kiev va putea obține sprijin masiv la nivelul populației pentru continuarea războiului, nu văd alte soluții pentru țările europene decât să-i susțină. Dacă se va ajunge la momentul în care ucrainenii vor să lupte, dar nu vor fi susținuți, țările din Est se vor întreba ce se va întâmpla decă urmează ele? În plus, Federația Rusă va fi încurajată să continue cu o nouă invazie.

Dar în ceea ce privește problemele cauzate de venirea iernii, vor continua țările din UE să ajute Ucraina?

Federația Rusă are o economie de mărimea celei din Italia. Sancțiunile per ansamblu ne dor și pe noi, dar pe perioadă medie și lungă aceste sancțiuni nu oferă Rusiei o cale de scăpare. Timpul trece în favoarea noastră. Sigur, ne doare și oamenii se gândesc la costuri, la energie, dar din punct de vedere al decidenților, Rusia se află între ciocan și nicovală, fiindcă capacitățile economice, politice și militare ale NATO față de Rusia sunt de cu totul și cu totul de altă natură. Pe termen lung, sigur se poate obține un rezultat pozitiv. Întrebarea masivă este privitoare la Ucraina, va trece iarna, primăvara și lucrurile se vor complica. Nu pot să judec ce se va întâmpla când economia scade cu 30, 40, 60 %. Li se vor mai trimite bani și ajutor militar, dar nu știu cât vor mai putea susține un astfel de război, un an, un an jumătate? Pe termen lung mi-e greu să spun.

„Putin să se lege tot mai mult de acest conflict”

Dar scenariul pesimist?

Nici cel de mai sus nu este foarte pozitiv, dar scenariul pesimist ar fi, după părerea mea, ca la primăvară s-o luăm de la capăt, Federația Rusă să împingă lucrurile tot mai mult, Putin să se lege tot mai mult de acest conflict.

La ce vă referiți când spuneți că va „împinge lucrurile tot mai mult”?

Mă refer la pașii pe care-i poate face, spre exemplu, poate trece la o mobilizare generală, la transformarea economiei rusești într-o economie de război, la integrarea anumitor părți private din economia rusă în economia de război, raționalizarea de materii prime, raționalizarea mâncării, a energiei, mutarea populației. Este vorba despre unele dintre metodele aplicate în cel de-al Doilea Război Mondial. În această situație, riscăm cu totul alte pierderi și alte probleme. Nimeni nu poate înțelege însă de ce războiul din Ucraina ar putea să fie atât de important pentru conducerea Rusiei, și toată lumea speră că acest scenariu nu se va întâmpla.

Cine este Liviu Horovitz

Liviu Horovitz face parte din echipa Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP) care se ocupă aproape exclusiv de probleme nucleare. Expertul în securitate internațională și-a concentrat cercetarea pe pericolul nuclear și pe percepția amenințării nucleare.

Liviu Horovitz a plecat la 17 ani din Timișoara și a studiat în mai multe părți ale lumii. În 2010-2014, a fost cercetător în Grupul de lucru pentru politică nucleară la Centrul de Studii de Securitate Zürich. În 2014-2018, și-a făcut doctoratul la Centrul de Studii Comparate și Internaționale, în cadrul Institutul Federal Elvețian de Tehnologie Zürich. În 2016-2017, a făcut cercetare la Centrul Belfer pentru Știință și Afaceri Internaționale, Școala de Guvernare John F. Kennedy, în cadrul Universității Harvard. În 2018-2019, a fost cercetător postdoctoral la Școala de Studii Internaționale Avansate, Universitatea Johns Hopkins.

În 2019-2021, a fost cercetător postdoctoral la Școala de Guvernare din Bruxelles, Universitatea Liberă din Bruxelles. Din 2021 este cercetător asociat în grupul de cercetare Strategic Threat Analysis and Nuclear (Dis-)Order (Analiză strategică a amenințării și (dez)ordinii nucleare), din cadrul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.