Discuția Trump-Putin despre negocierile de pace este „șocantă”, deoarece exclude de la masă Ucraina și Europa, spune specialista în securitate europeană Iulia Joja. Coroborată cu declarațiile secretarului Apărării al SUA, situația pare să evolueze într-un scenariu negru în care Rusia ia totul.

Discuția dintre Trump și Putin prefigurează un scenariu negru pentru Europa. FOTO: EPA EFE

Negocierile pentru pace în Ucraina au început cu discuția, de miercuri, dintre președintele Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin.

Trump scris pe social media că a discutat cu președintele rus despre „începerea imediată a negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„Am convenit, de asemenea, ca echipele noastre să înceapă imediat negocierile și vom începe prin a-l suna pe președintele (Volodimir) Zelenski al Ucrainei, pentru a-l informa despre convorbire, lucru pe care îl voi face chiar acum”, a scris Trump într-o postare pe rețeaua de socializare Truth Social.

Preşedintele american a anunţat că urmează să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin în Arabia Saudită. Kremlinul a confirmat informația și a arătat că cei doi lideri au convenit să se întâlnească.

De asemenea, Trump a discutat și cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. „Conversația a decurs foarte bine. El, ca și președintele Putin, dorește să facă PACE. Am discutat o serie de subiecte care au legătură cu războiul, dar mai ales despre reuniunea care va avea loc vineri la München, unde vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio vor conduce delegația. Am speranța că rezultatele acestei reuniuni vor fi pozitive. Este timpul să oprim acest război ridicol, în care au avut loc MOARTE și DISTRUGERI masive și total inutile. Dumnezeu să binecuvânteze oamenii din Rusia și Ucraina!”, a scris președintele american.

„Ucraina nu va accepta un acord Moscova - Washington”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru demararea negocierilor, dar a subliniat că Ucraina nu va accepta să îi fie decisă soarta în lipsă printr-un acord între Moscova şi Washington. El a cerut ca Europa să primească un loc la masa negocierilor pentru încheierea războiului provocat de invazia rusă.

Iulia Joja , expert în Securitate Europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown, a explicat semnificația acestor discuții.

„Aș spune cumva că este șocant, pe de altă parte nu este surprinzător. În ceea ce privește conținutul și cum s-a poziționat președintele Trump în raport cu Rusia și în raport cu Ucraina, nu numai pe parcursul ultimelor săptămâni, dar de fapt pe parcursul ultimilor mulți ani, începând din primul său mandat, mă face să spun că nu este surprinzător faptul că vrea o relație atât de apropiată, o negociere atât de directă cu Rusia, că vorbește în niște termeni atât de favorabili de țara care este acum cea mai sancționată țară din lume, condus fiind acest regim de sancțiuni de Statele Unite, pentru că și în trecut a vorbit în mod similar de Rusia și într-un mod similar de negativ de Ucraina. Și atunci de aceea spun că nu este conținutul discuțiilor surprinzător”, a susținut Joja.

De ce a fost discuția „șocantă”

Șocant este, spune specialista, faptul că a propus o negociere directă fără Ucraina.

„Este șocant faptul că în condițiile în care Putin este urmărit de Curtea Penală Internațională, Trump dorește să se întâlnească cu el atât de rapid, atât de necondiționat. E șocant că a propus să se viziteze unul pe altul dincolo de formatul din Arabia Saudită, care pare bilateral. Această abordare este șocantă, atât pentru noi, aici, la Washington, cât și pentru aliații Statelor Unite și partenerii Statelor Unite oriunde în lume. Nu numai, în primul rând, în raport de cei din Alianța Nord-Atlantică, dar și în raport cu alianțele bilaterale din Asia și nu numai, pentru că știm foarte bine că japonezii, coreenii de sud, australienii se uită la conflictul din Ucraina considerându-l esențial pentru cum vor evolua relațiile lor și garanțiile lor de securitate în raport cu Statele Unite”, explică experta.

Faptul că după discuția cu Putin a fost sunat și președintele Zelenski este „un lucru bun”, crede specialista, dar „modul în care este anunțată această negociere, pare să excludă atât ucrainenii în acest format propus inițial, sigur că lucrurile se pot schimba, și cel mai important, sau la fel de important este că nici restul europenilor nu au fost invitați.”

„O greșeală fatală”

„Aici se discută despre viitorul securității europene și europenii par să nu aibă un loc la măsă”, este de părere Iulia Joja.

Experta susține că încă nu știm cu certitudine poziția de negociere de la care pornesc Statele Unite: „Însă, par să fi fost anulate aici două tabuuri. O dată, nu negociem despre Ucraina fără Ucraina la masă, și al doilea lucru este faptul că Statele Unite, înainte de negocieri, trasează linii roșii cu privire la lucruri pe care le scot de pe masa negocierilor. Și aici, din nou, vorbim despre speculații, discuții, păreri formulate atât de Trump cât și de alți membri ai administrației sale”.

Pe de o parte, este vorba despre faptul că excludem viitorul Ucrainei în NATO, iar pe de altă parte, faptul că se sugerează că Rusia urmează să păstreze teritoriile pe care le-a ocupat, explică Joja: „Să sugerezi aceste elemente înainte de începerea negocierilor este o greșeală fatală”.

Spre ce duce această strategie greșită? „Negocierile se vor finaliza, așa cum cunoaștem datele în acest moment, cu Rusia care obține tot ce are în acest moment, plus garanții că Ucraina va fi forțată într-o zonă gri, fără garanții de securitate credibile și că se vor ridica sancțiunile”, răspunde Iulia Joja.

Rămâne întrebarea: „Ucraina cu ce se alege?” „Cu mai nimic. Cu ce se aleg Statele Unite? Cum face acest rezultat al negocierilor America mare din nou? America urmează să deconteze, practic, un mare, mare eșec, așa cum a fost eșecul retragerii din Afganistan. Acesta va fi un eșec din nou și mult, mult mai amplu. America nu se alege cu nimic, Ucraina nu se alege cu nimic. Europa nu se alege cu nimic”, concluzionează Joja.

Mai există NATO?

Joja coroborează aceste discuții și cu mesajul secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei reuniuni care a avut loc, pe 12 februarie, la Bruxelles, cu membrii Grupului de Apărare NATO și Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei.

„Faptul că avem din partea secretarului pentru Apărare, Pete Hegseth, observația că trupele probabil europene care urmează să monitorizeze linia de frontieră în Ucraina nu vor fi sub protecția articolului 5 al Tratatului NATO (care prevede că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre statele semnatare, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor n.r.), trebuie să ne facă să ne punem întrebarea, foarte importantă pentru România și pentru Europa, dacă NATO mai există. Având în vedere aceste presupuneri, trebuie să ne întrebăm dacă NATO ca alianță militară cu scopul de a oferi securitate europeană mai este relevant sau NATO se transformă într-o organizație pe hârtie”, detaliază Joja.

Faptul că articolul 5 nu se aplică în acest caz le sugerează, practic, rușilor, că dacă vor să atace trupele de menținere a păcii ale statelor europene, membre NATO, Statele Unite nu vor interveni. „Atunci, pentru ce mai avem NATO?”, se întreabă retoric Joja.

„Rusia obține tot, Ucraina nimic”

Astfel, scenariul unui armistițiu în Ucraina după ultimele informații este, conform Iuliei Joja, unul negru: „Rusia obține tot ce are în acest moment. Și Ucraina nu obține nimic. Și Europa trebuie să trimită trupe de menținere a păcii fără nicio garanție din partea SUA.”

Ea se întreabă de ce ar vrea Europa să trimită trupe de menținere a păcii fără nicio garanție? „Este șocant și faptul că în condițiile în care Statele Unite nu oferă absolut nimic, nici ucrainenilor, nici europenilor, de ce liderii europeni ar accepta ca Trump să decidă asupra securității europene? Noi cu ce ne alegem din chestia asta?”