Scenariu exploziv de ratare a anticipatelor
Romania intra in haos total, unul care va dura luni bune, nu poate spune nimeni cate, si care ar putea avea evolutii dintre cele mai stranii. Desi parem pe drumul spre anticipate, sa nu uitam ca e in egala masura un drum care trebuie deschis in premiera printr-o jungla politica si constitutionala in care pandesc uriase capcane, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
Pana la urma, vom vedea cat de curand daca intre PSD si PNL (fortat de Klaus Iohannis) a fost intr-adevar un autentic blat pentru anticipate sau caderea guvenrului a pus capat unei convergente de interese, dupa care lupta politica va reincepe in forta.
Un blat de sacrificare a alegerii primarilor in doua tururi si de mentinere a sistemului de alegere a presedintilor de CJ, adica spravietuirea baronilor, in mod evident a fost. Ramane de vazut extinderea lui si testul va fi felul in care PSD va juca in urmatoarea perioada.
In linii mari, presedintele a spus miercuri seara ce intentioneaza: solutia ideala sunt anticipatele, dar este dispus sa dea mandatul unui partid reformist, sigur nu PSD insa, care sa stea in opozitie. Deci, e clar ca se merge pe ideea redesemnarii unui premier PNL care, conform forurilor partidului, nu poate fi decat Ludovic Orban. Ori va fi votat, ori anticipate, ar fi planul.
Marcel Ciolacu a spus deja, la randul sau, ca PSD nu va vota un guvern Orban, a avansat o propunere de premier impreuna cu Victor Ponta, dar s-a aratat destul de sigur si ca nu vor fi anticipate. Cum pot fi acestea conciliate?
Foarte posibil la CCR si cu sanse destul de mari de reusita.
Din start avem o problema, daca vreti, de consecventa politica. O majoritate politica a daramat un guvern care s-a dovedit ramas fara majoritate. Aceasta este singura certitudine. In virtutea acestei certitudini, dupa daramarea guvernului Dancila, PNL, care stransese 240 de voturi, a revendicat guvernarea si a primit-o. Teoretic pe acelasi principiu o revendica si acum partidul care a depus motiunea castigatoare, adica PSD si care a strans 261 de voturi.
In octombrie 2009, majoritatea care daramase guvernul Boc se ducea la presedintele Basescu cu o propunere de premier a noii majoritati PNL-PSD-UDMR. Klaus Iohannis era acea propunere.
In cartea sa, dl Iohannis relateaza asa acel moment: "Faptul ca Traian Basescu nu m-a nominalizat in toamna lui 2009 nu m-a surprins, dar m-a deranjat. Stiu si de ce a facut-o: din ratiuni politice, care nu au tinut de mine, ci de ceea ce a vrut el sa se intample in alegeri. Evident, a vrut un guvern al lui, care sa organizeze alegerile, si nu un guvern de-al Opozitiei. Nu a incalcat Constitutia, dar cred ca s-a situat in afara perceptiei general valabile in Europa".
In oglinda, in februarie 2020, majoritatea care a daramat guvernul Orban se va duce la presedintele Iohannis cu o propunere.
Presedintele nu este obligat de Constitutie sa dea mandatul unui premier cu majoritate dovedita cu semnaturi, cum intentioneaza PSD - Pro Romania sa prezinte la Cotroceni. Ea se dovedeste in plen.
Dar dl Iohannis a fost parte, ca premier propus, la un precedent care pretindea contrariul, a desemnat un premier sustinand contrariul si, cel mai grav in cazul unui conflict de natura constitutionala, a anuntat inaintea consultarilor ca nu va da mandat unui anumit partid. Sigur ca pentru tabara liberala suna foarte bine, dar din punct de vedere constitutional, este discutabil.
La a doua propunere a dlui Orban pot sa apara alte probleme constitutionale real susceptibile de conflict la CCR. Deja Marcel Ciolacu a sugerat la Antena 3 ca exact in directia aceasta se va duce.
In momentul celei de-a doua desemnari, decisiva pentru anticipate, dl Orban va fi dovedit deja ca nu are majoritate, o data la motiune, apoi la primul vot de investire. Mai mult, dupa cum anunta dl Orban, nu va fi fost votat nici de propriul partid, adica va fi fost respins zdrobitor.
"Candidatul desemnat trebuie sa isi dovdeasca majoritatea la vot, nu stii pana atunci daca o are. Dar presedintele trebuie sa desemneze un premier care poate sa faca majoritate, pentru ca ideea este ca tara sa aiba un guvern, nu sa nu aiba un guvern. Presedintele desemneaza pe cineva ca sa existe guvern, nu ca sa nu existe", spune conf. univ. dr. Claudiu Dinu, fost consilier prezidential.
Practica CCR si, in general, chiar legislatia merg pe ideea ca a doua propunere sa fie diferita de prima. Si asta se fundamenteaza pe cel putin doua principii, al colaborarii loiale intre institutii si cel care prevede ca legea trebuie intotdeauna interpretata in sensul in care produce efecte, nu in cel care duce la blocaj.
Veti spune ca este o procedura anume pentru anticipate. Nu chiar, afirma Claudiu Dinu:
"Daca cineva s-a uitat cum a fost facuta Constitutia, ce amendamente au fost depuse, anticipatele au fost gandite pentru ipoteza ca intr-adevar nu se poate intruni o majoritate pentru ca din alegeri iese un Parlament pestrit. Dar nu pentru ipoteza ca provoci lipsa de majoritate prin faptul ca faci o propunere care nu poate intruni majoritate.
Ce va face Ludovic Orban? Se va duce in Parlament cu ministri, va lua avize si apoi va cere in plen sa nu fie votat? In aceste conditii, textul este deturnat, nu asta a vrut legiuitorul.
El e facut sa rezolve o criza, nu sa o creeze. Daca s-ar ajunge la un conflict pe zona aceasta, CCR nu ar gresi daca ar interveni sa faca ordine."
Sigur, daca exista un acord real pentru anticipate, nimeni nu va invoca in fata CCR aceste vicii. Dar in acest moment, un asemenea acord asumat de o majoritate nu exista. Daca PSD se va limita sa faca scandal, dar nu va actiona in mod real, inseamna ca e doar un blat.
Doar dl Iohannis stie daca are sau nu un blat in spate. Dar daca nu are, poate ar trebui sa tina cont de aceste riscuri constitutionale reale - care pot transforma intreaga procedura intr-un blocaj cu final impredictibil si, in mod cert, cu pret urias - si sa aiba pregatita si o solutie fezabila care sa ne scuteasca de o aventura inutila.
