Medicii atrag atenția că în spitale au început să apară cazuri cu dublă afectare – atât virală, cât şi bacteriană, extrem de greu de tratat, pentru că de foarte multe ori se lovesc de rezistenţa la antibiotice, o problemă destul de nouă. Nu era neaşteptată, dar este dificil de gestionat, subliniază specialiștii în domeniu, pentru asta dând vina pe consumul excesiv de antibiotice.

În plin sezon de infecţii respiratorii produse de virusul gripal, dar şi de SARS-CoV-2 sau de virusul sinciţial respirator, medici se plâng de apariția tot mai frecventă a cazurilor de pneumonii bacteriene secundare infecţiei virale, afecțiuni greu de tratat din cauza rezistenţei la antibiotice.

Recent, managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, spunea că actualele cazuri de gripă şi infecţii respiratorii sunt mai complicate, întrucât „vin însoţite de pneumonii extinse cu floră rezistentă la antibiotice”. „Nu trebuie să uităm de consumul de antibiotice excesiv care s-a produs în aceşti ani de pandemie, iar acum tratăm pneumonii bacteriene secundare infecţiei virale pentru că pacienţii care necesită internare au dublă afectare – atât virală, cât şi bacteriană. Pneumoniile acestea mixte trebuie tratate, şi, din păcate, de foarte multe ori ne lovim de rezistenţă la antibiotice, o problemă destul de nouă. Nu era neaşteptată, dar este dificil de gestionat, aş spune”, a declarat medicul.

”Ca să stea pacientul liniștit”

Și profesorul Emanoil Ceauşu, medic primar de Boli Infecţioase şi Tropicale la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Bucureşti, susţine că, pacienții au făcut exces de antibiotice, fapt care a crescut rezistenţa la astfel de tratamente, dar că nu doar România se confruntă cu această problemă. „Într-un anumit procent, este o problemă la nivel european, nu numai național. Lumea a făcut exces de astfel de tratamente chiar și pentru o banală durere în gât și astfel apare fenomenul de rezistență la antibiotice. Până nu de mult se mai comercializau antibiotice și fără rețetă, dar această problemă s-a rezolvat, cel puțin teoretic. Pe de altă parte, există și cazuri în care se prescriu aceste medicamente aiurea, fără să fie nevoie. Chiar pacientul cere antibiotic «ca să stea liniștit» că se rezolvă problema. Și dacă nu cere bolnavul, cere familia acestuia, din aceeași dorință de liniștire, pentru că susțin că nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei, de o durere în gât, fără antibiotice. Din păcate, ne facem rău cu mâna noastră”, atrage atenția medicul.

Unde greșim

Profesorul Emanoil Ceaușu a explicat pentru „Adevărul” care ar fi atitudinea corectă a unui pacient față de antibiotice . „În primul rând trebuie să uităm de automedicație, în general, dar mai ales când vorbim de antibiotice. Apoi, aveți încredere în ce prescrie medicul și nu solicitați antibiotic când acesta nu a fost trecut pe rețetă. Foarte important, antibioticul trebuie luat în cantitățile, pe o durată, dar și cu ritmicitatea prescrise de medic. Dacă aceste coordonate nu sunt respectate, apare fenomenul de rezistentă la antibiotice. Și mai e acea categorie de pacienți care decid singuri când să oprească tratamentul cu antibiotic. De exemplu, sunt mulți pacienți cărora medicul le-a prescris un tratament cu antibiotice pentru mai multe zile. După 48 de ore, mulți dintre acești pacienți se simt mai bine și decid să operească tratamentul ca să «nu facă exces». Nimic mai greșit. În urma acestui tratament incorect, o mare cantitate de bacterii rămâne în organism, iar acestea își schimbă comportamentul și devin rezistente la antibiotic. În plus, în mod evident, riscăm în acest fel și o agravare a bolii. Până la urmă este o chestiune de educație să respectăm ce a prescris medicul, să înțelegem că o astfel de atitudine este în binele nostru. Tratamentul va fi de exact câte zile a spus medicul și doar când acesta l-a prescris, fiind exclusă automedicația. Și să nu uităm, antibioticele nu sunt soluţia pentru infecţiile cauzate de virusuri (răceli obişnuite sau gripă - n.r.). Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene. Diagnosticul corect şi decizia privind necesitatea administrării antibioticelor sunt stabilite doar de medic” a subliniat medicul.

5 milioane de decese din cauza rezistenței la antibiotice

Conform unui studiu, în 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice. Studiul Sore Throat & Antibiotic Resistance, inițiat de Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii, realizat la jumătatea anului 2022 și dat publicității cu ceva timp în urmă, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice pentru o durere în gât. Studiul a constatat că peste jumătate dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune respiratorie precum durerea în gât în ultimele șase luni, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 cazuri de astfel de afecțiuni. Studiul, realizat pe 12.000 de persoane din întreaga lume, arată că în ultimele şase luni, cele mai întâlnite simptome cu care s-au confruntat respondenții au fost durerea în gât, strănutul, nasul înfundat și rinoreea.

Antibioticul, pericol pentru sănătatea publică

Și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) atrage atenția asupra pericolului administrării de antibiotice atunci când nu este cazul. „Antibioticele sunt frecvent utilizate în mod inadecvat sau fără a fi necesare. Îmbunătățirea utilizării antibioticelor este o acțiune necesară pentru a încetini, pe cât posibil, dezvoltarea și răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Antibioticele nu sunt soluţia pentru infecţiile cauzate de virusuri (de ex. răceli obişnuite. COVID-19 sau gripă). Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene. Diagnosticul corect şi decizia privind necesitatea administrării antibioticelor sunt stabilite doar de medic”, explică oficialii INSP.

Specialiștii instituției mai precizează că este extrem de importantă discuția cu medicul de familie despre problemele de sănătate individuale și că administrarea antibioticelelor așa cum au fost prescrise, cu respectarea instrucțiunilor, este crucială pentru ca acestea fie eficiente. „Utilizarea greşită sau incorectă a antibioticelor poate face ca bacteriile să devină mai rezistente la tratamente viitoare. Acesta este un pericol pentru sănătate, nu numai pentru persoana care a luat antibiotice în mod necorespunzător, ci şi pentru orice persoană care ar putea contracta ulterior aceste bacterii”, a subliniat INSP.

Dacă luați antibiotic prescris pentru o infecție bacteriană, vă veți simți mai bine în câteva zile, atunci când antibioticul începe să aibă efect, omorând bacteriile responsabile de infecție. Dar chiar și după ce vă simțiți mai bine, multe dintre bacterii sunt încă în viață. Din acest motiv, este necesar să terminați tratamentul, altfel bacteriile rămase pot deveni rezistente la antibiotic.

Antibioticele sunt eficiente împotriva bacteriilor, nu distrug virusuri. Gripa este cauzată de un virus

Mit

Medicii atrag atenția că este un mit afirmația că „Am o sănătate bună și sunt rareori bolnav, nu pot deveni rezistent la antibiotice”. Asta pentru că bacteriile devin rezistente la antibiotice, nu oamenii. Expuse la antibiotice, bacteriile pot dezvolta rezistență. Infecțiile sunt astfel mai greu de tratat. Crește, deci, si riscul de răspândire a infecției, de boală gravă, sau chiar de deces. Și oamenii sănătoși sau cei care iau rareori antibiotice pot dezvolta complicații, de exemplu, din cauza unei infecții a pielii sau a unei infecții urinare cu bacterii rezistente la antibiotice. Rezistența la antibiotice poate afecta pe oricine, oricând, arată experții.