În cazul în care alegerile prezidențiale din Statele Unite din acest an se vor termina la egalitate, Kamala Harris și Donald Trump având același număr de electori în Colegiul Electoral, președintele și vicepreședintele vor fi determinați de Congres printr-un proces prevăzut în Constituție, pentru prima dată în istoria modernă a Americii. Analiștii cred că, în acest caz, americanii s-ar putea trezi în final inclusiv cu o situație inedită, respectiv un președinte republican (Donald Trump) și un vicepreședinte democrat (Tim Walz), scrie G4Media .

O cursă strânsă

Vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte, republicanul Donald Trump, sunt la egalitate în cursa electorală pentru Casa Albă, potrivit unui sondaj național publicat de Pew Research Center .

Ancheta, publicată cu o zi înainte de dezbaterea prezidențială de marți, a indicat că ambii candidați importanți obțin un sprijin de 49% la nivel național, în timp ce 2% dintre respondenți au spus că nu ar vota pentru niciunul dintre cei doi candidați sau nu ar alege pe “altul.”

Sprijinul lui Harris constă din 29 la sută dintre alegători care spun că o susțin “ puternic” și 20 la sută care “se înclină moderat” către ea. Între timp, Trump vede o bază mai loială, cu 31 la sută care îl susțin “puternic” și 18 la sută care au declarat că “înclină moderat” să-l sprijine, a dezvăluit ancheta.

Respondenții par la fel de siguri în decizia lor de a vota pentru candidatul lor preferat. Dintre cei care l-au ales pe candidatul republican, 91 la sută au declarat că sunt siguri că îl vor vota, iar 8 la sută spun că mai există șanse să se răzgândească. Dintre cei care o susțin pe Harris, 91% au afirmat că sunt siguri că o vor vota la 5 noiembrie, în timp ce 9% spun că și-ar putea schimba preferința până de Elections Day.

Rezultatele principale sunt puțin modificate față de sondajul anterior, realizat la începutul lunii august, la scurt timp după ce Harris l-a înlocuit pe președintele Joe Biden ca nominalizat al Partidului Democrat.

În acel sondaj, care le-a oferit respondenților și opțiunea de a-l selecta pe candidatul independent Robert F. Kennedy Jr., Harris a avut un avantaj minim în fața lui Trump – 46% la 45%. Kennedy a strâns atunci 7% din preferințele alegătorilor, iar 1% dintre respondenți au spus că nu vor vota pentru niciunul dintre candidații importanți sau nu vor alege pe “altul,” potrivit sondajului din august.

O egalitate aproape perfectă între cei doi candidați a fost dezvăluită și de un sondaj New York Times/Siena College apărut duminică, care a arătat și el că Trump a luat un avans de un punct în fața democratei, pentru prima dată de la începutul lunii august, punând astfel capăt seriei de victorii majore în sondaje a lui Harris în cursa prezidențială.

Astfel, înainte de dezbaterea prezidențială de marți, Trump o conducea pe Harris cu 48%-47% în rândul alegătorilor probabili în sondajul desfășurat între 3 și 6 septembrie, egal cu avantajul de un punct al fostului președinte în urmă cu șase săptămâni – marcând una dintre primele rezultate în care Trump o conduce pe democrata după ce o anchetă Fox News a indicat că republicanul avea 50% față de 49% pentru Harris la începutul lunii august.

Avansul lui Trump era în marja de eroare de trei puncte procentuale a sondajului și în mare parte neschimbat față de un sondaj Times/Siena realizat la sfârșitul lunii iulie, imediat după ce președintele Biden a renunțat la cursa electorală.

Comentând pe marginea rezultatelor anchetei de opinie, New York Times a scris că “este posibil ca Trump să fi avut o lună grea după plecarea președintelui (Biden) și în mijlocul exploziei de entuziasm pe care Harris a adus-o democraților, dar sondajul sugerează că sprijinul său rămâne remarcabil de rezistent.”

Potrivit jurnaliștilor americani, rezultatele naționale sunt în concordanță cu sondajele din cele șapte state swing, care vor decide alegerile prezidențiale, unde Harris este la egalitate cu Trump sau are avantaje minime, potrivit mediilor sondajelor realizate de New York Times. Toate indică o cursă strânsă, care poate fi câștigată de oricare dintre cei doi candidați. (Reamintim că statele swing sunt considerate în acest an Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania, Wisconsin).

Egalitate perfectă

Acest ciclu electoral american a fost plin de evenimente șocante – de la o tentativă de asasinat împotriva lui Trump, până la o schimbare de ultim moment a candidatului Partidului Democrat, după ce președintele Biden a renunțat la cursa pentru realegerea la Casa Albă, fiind forțat de liderii formațiunii să cedeze locul vicepreședintei Harris.

În ziua alegerilor, la 5 noiembrie, americanii ar putea avea încă o surpriză: o egalitate perfectă a celor doi candidați în Colegiul Electoral.

Deși șansele ca acest lucru să se întâmple sunt foarte mici, o egalitate în Colegiul Electoral este pe deplin posibilă, în special în cazul unor alegeri extrem de competitive, așa cum se întâmplă în acest an.

În caz de egalitate, președintele și vicepreședintele – pentru prima dată în istoria modernă a Americii – ar fi determinați de Congres printr-un proces prevăzut în Constituție.

Reamintim că, în Statele Unite, un candidat devine preşedinte nu prin câştigarea unei majorităţi a votului popular, ci printr-un sistem numit Colegiu Electoral, care alocă voturi electorale celor 50 de state ale federaţiei și Districtului Columbia în funcţie de dimensiunea populaţiei.

Voturile electorale sunt repartizate între state pe baza recensământului la nivel național efectuat regulat în Statele Unite. Fiecărui stat i se alocă un număr de voturi egal cu numărul de senatori și membri ai Camerei Reprezentanților din delegația sa în Congresul SUA – două voturi pentru trimișii săi din Senatul de la Washington plus un număr de voturi egal cu numărul districtelor sale din Congres.

Conform celui de-al 23-lea Amendament al Constituției, Districtului Columbia îi sunt alocați trei alegători și este tratat ca un stat în cadrul Colegiului Electoral.

Fiecare stat (care include așadar și Districtul Columbia pentru Colegiul Electoral) decide cum să-și numească electorii însă trebuie să facă acest lucru conform legii promulgate înainte de Election Day. În prezent, toate statele folosesc rezultatele votului popular de la alegerile generale din noiembrie pentru a decide ce partid politic alege persoanele care sunt numite electori.

Electorii se vor întruni pe 17 decembrie 2024 (prima marți după a doua miercuri din decembrie) pentru a-și exprima voturile. În adunările legislative din capitale precum Lansing (Michigan), Harrisburg (Pennsylvania) sau Atlanta (Georgia), electorii – în general loialişti ai partidului – se vor reuni pentru a-şi da în mod oficial voturile.

Toate statele, cu excepția Maine și Nebraska, au stabilită o politică oficială de tipul ‘câștigătorul ia totul’ – în care statul se uită numai la câștigătorul general al votului popular la nivel de stat.

Chiar dacă uneori există câţiva electori ‘rebeli’ care votează pentru altcineva decât învingătorul la votul popular din acel stat, marea majoritatea nu fac decât să confirme rezultatele din statul lor. Este totuși posibil ca un elector să-și dea votul pentru o altă persoană, așa cum s-a întâmplat la alegerile din 2016, când șapte alegători au fost “faithless” și nu au votat conform cu linia partidului.

Alocările curente de electori se bazează pe recensământul care a avut loc în Statele Unite în 2020. Acestea se aplică pentru alegerile prezidențiale din 2024 și 2028.

Procesul de alegere a electorilor diferă de la stat la stat. În unele, partidele şi-au ales electorii la convenţii locale sau de stat, în timp în altele, aceştia au fost desemnaţi de conducerile partidelor. În Pennsylvania, candidaţii prezidenţiali îşi aleg ei înşişi electorii.

Totalul voturilor electorale este de 538, iar majoritatea necesară pentru a fi ales președinte este de 270 de electori. De exemplu, în 2020, Biden a obținut 306 de voturi electorale, față de doar 232 pentru Trump. Democratul a câștigat și votul popular – 51,3% la 46,9%, diferența de voturi dintre cei doi fiind de peste șapte milioane în favoarea lui Biden.

Așadar, pentru a câștiga președinția Statelor Unite, un candidat trebuie să adune 270 de voturi electorale, ceea ce reprezintă majoritatea dintre cele 538 de voturi puse la bătaie în Colegiul Electoral.

Dacă niciun candidat nu reușește să obțină 270 de voturi – inclusiv în cazul unei egalități de 269-269 – sau dacă un terț sau un candidat independent câștigă voturi electorale și împiedică un candidat să ajungă la o majoritate de 270 în Colegiul Electoral, atunci alegerile sunt determinate de Congresul nou ales și instalat pe 3 ianuarie 2025 prin ceea ce este cunoscut sub numele de “alegeri contingente,” a explicat Derek Muller, profesor de drept la Notre Dame University, citat recent de Miami Herald.

Congresul se întrunește în ședință comună pe 6 ianuarie 2025 pentru a număra voturile electorale. Această numărare are loc indiferent dacă alegerile sunt aproapiate sau un candidat câștigă detașat scrutinul. Dacă niciun candidat nu a atins 270 de voturi electorale, atunci Camera și Senatul preiau inițiativa și aleg președintele și, respectiv, vicepreședintele Statelor Unite.

În cazul în care va exista o egalitate, Camera Reprezentanților va avea sarcina de a alege președintele dintre candidații aflați la egalitate, a afirmat Muller.

Fiecare delegație ce reprezintă un stat ar primi un vot, fiind necesare 26 de voturi pentru a câștiga. Republicanii controlează în prezent 26 de delegații ale Camerei. Democrații controlează 22, iar alte două, Minnesota și Carolina de Nord, sunt la egalitate.

Cu toate acestea, dacă delegațiile de stat sunt egale, având de exemplu patru republicani și patru democrați, ele nu ar vota, a spus Muller.

“Așa cum stau lucrurile acum, există mai multe state cu delegații majoritare republicane decât cu delegații democrate,” a declarat Paul Beck, profesor emerit de științe politice la Ohio State University.

Deși acest echilibru s-ar putea schimba după alegeri, este puțin probabil ca democrații să aibă o majoritate în majoritatea statelor, a spus Beck.

Aceasta înseamnă că Trump ar fi probabil favorizat să câștige în Cemera Reprezentanților și să se întoarcă la Casa Albă. Republicanul a mai condus o dată America, între ianuarie 2017 și ianuarie 2021, fiind învins la alegerile din 2020 de democratul Joe Biden.

Vicepreședinția, însă, va fi decisă de Senat printr-un vot cu majoritate simplă, ceea ce înseamnă că primul candidat care va ajunge la 51 de voturi va câștiga, a spus Muller.

În prezent, democrații au o majoritate restrânsă în Senatul de la Washington cu 46 de mandate, la care se adaugă patru independenți care votează constant cu ei: Angus King, Joe Manchin, Bernie Sanders și Kyrsten Sinema. Republicanii dețin 49 de poziții, în timp ce un mandat din totalul de 100 din Senat este vacant.

Dacă această majoritate se menține după alegeri, atunci Walz – colegul de candidatură al vicepreședintei Kamala Harris – ar fi probabil favorizat pentru a câștiga vicepreședinția Americii.

Delegațiile statelor din Camera Reprezentanților pot vota pentru președinte dintre cei trei candidați care au primit cele mai multe voturi electorale, în timp ce senatorii sunt limitați la primii doi candidați la votul lor pentru vicepreședinte.

În plus, dacă Camera nu reușește să aleagă președintele până pe 20 ianuarie (Ziua inaugurării), vicepreședintele ales va servi ca președinte interimar “până când blocajul este rezolvat în Cameră,” potrivit Arhivelor Naționale.

De asemenea, dacă Senatul nu a ales un vicepreședinte până pe 20 ianuarie, planul de succesiune prezidențială prevăzut de cel de-al 20-lea Amendament intră temporar în vigoare. Primul în linia succesiunii după vicepreședinte este președintele Camerei, în prezent republicanul Mike Johnson, deși speaker-ul ar putea fi un diferit republican sau un democrat dacă democrații vor câștiga majoritatea în Camera Reprezentanților în urma scrutinului din noiembrie.

“Alegeri contingente”

Și, totuși, cât de probabil ar fi un astfel de scenariu? Profesorul Muller a afirmat că șansele ca o egalitate să existe în Colegiul Electoral la sfârșitul Elections Day 2024 “sunt foarte scăzute. De obicei îl estimez la mult mai puțin de 1%.”

Totuși, având în vedere natura strânsă a cursei dintre Harris și Trump, “socoteala este posibilă,” a declarat Robert Shapiro, profesor de guvernare la Columbia University.

CNN a avansat un scenariu plauzibil pentru alegerile din 2024: dacă Harris câștigă Wisconsin, Michigan, Arizona și Nevada și un singur vot electoral în Nebraska, toate câștigate de Joe Biden în 2020, dar pierde Pennsylvania și Georgia, va exista o egalitate între ea și Trump: 269-269.

Site-ul 270toWin are, de asemenea, mai multe scenarii de alegeri strânse: Harris câștigă statele pe care Biden le-a câștigat în 2020, cu victorii ale lui Trump în Michigan și Pennsylvania; Harris câștigă statele câștigate de Biden, plus al patrulea vot electoral din Maine, dar Trump pune mâna pe Pennsylvania și Georgia; Harris câștigă statele pe care Biden le-a câștigat în 2020, plus Carolina de Nord, dar Trump își adjudecă Michigan, Pennsylvania și Wisconsin și, de asemenea, câștigă Nevada pentru prima dată.

Toate aceste situații duc la o egalitate în Colegiul General, lucru care va determina implicarea celui de-al 119-lea Congres în desemnarea președintelui și a vicepreședintelui SUA.

Situația nu este nouă. În 1800, Thomas Jefferson și Aaron Burr au câștigat ambii 73 de voturi electorale. În cele din urmă, Camera Reprezentanților a votat ca Jefferson să fie președinte.

Ulterior, în 1804, legiutorii americani au adoptat al 12-lea Amendament la Constituție, care a adus mai multe ajustări sistemului Colegiului Electoral. Amendamentul a fost adoptat “pentru a reduce probabilitatea egalității” între candidați.

Deși din acel moment nu s-au mai produs situații de egalitate între candidați în Colegiul Electoral, au existat alte două “alegeri contingente” – o dată în 1824 (când Andrew Jackson a câștigat 40% din voturile populare și a obținut cele mai multe voturi în Colegiul Electoral, cu 99 din cele 131 necesare pentru victorie. Dar Camera Reprezentanților l-a ales în cele din urmă pe principalul său rival, John Quincy Adams, al cărui tată a pierdut alegerile din 1800) și o dată în 1836, dar numai pentru postul de vicepreședinte. Electorilor din Virginia nu le-a plăcut atunci de Robert M. Johnson, candidatul partener al câștigătorului alegerilor, Martin Van Buren, și și-au reținut voturile pentru el în Colegiul Electoral. Senatul l-a certificat ulterior pe Johnson la vicepreședinție în cadrul unor alegeri contingente, potrivit Serviciului de Cercetare al Congresului.

CNN a precizat că sistemul care decide în cazul unei egalității a fost conceput și continuă să existe având menirea de a fi o îmbunătățire. În perioada în care a fost adunat prima dată Colegiul Electoral, alegătorii au votat doi candidați. Cine a obținut cele mai multe voturi a fost președinte, iar cel care era pe locul doi ca voturi era vicepreședinte.

Până la formarea partidelor politice – federaliștii și democrații-republicanii în 1800 – electorii trebuiau să se coordoneze pentru a exprima mai multe voturi pentru alegerea lor prezidențială decât pentru alegerea lor la postul de vicepreședinte.

Scenariu de coșmar

Comentatorii americani cred că este clar că “alegerile contingente” ar avantaja statele republicane. “Dacă de Colegiul Electoral beneficiază deja state mai mici și mai rurale, procesul electoral contingent – ​​în care fiecare stat, indiferent de populație, are un vot egal – le oferă acestora un avantaj uriaș,” a scris CNN.

Înainte ca Biden să abandoneze cursa, Politico s-a referit la posibilitatea existenței unei egalității între democrat și Trump, scriind că “am putea fi pe drumul către un scenariu de neconceput: democrații câștigă votul popular pentru președinție și Camera Reprezentanților, dar republicanii îl realeg pe Donald Trump la Casa Albă prin mecanismul celui al 12-lea Amendament. Dacă istoria ne este un ghid, acest lucru ar avea implicații profunde pentru viitorul democrației americane.”

Opinie împărtășită și de alți experți. “Cred că alegerile contingente ar fi destul de nepopulare din punct de vedere politic,” a spus Muller. “Nu este un scenariu pe care americanii sunt pregătiți să îl anticipeze, așa că ar fi surprinzător.”
Cu toate acestea, unele state, inclusiv Vermont, au procese similare pentru a-și alege guvernatorii dacă nu se ajunge la o majoritate, a declarat expertrul.

În plus, dacă ar avea loc o egalitate, probabil că aceasta ar provoca o dezbatere despre desființarea sistemului Colegiului Electoral, a spus Shapiro.

Lucru care implică modificarea Constituției SUA – una dintre modalitățile de a scăpa de Colegiul Electoral. Misiunea aceasta este însă “foarte dificilă,” a recunoscut Beck.

Revenind la materialul din Politico, jurnaliștii au scris: “De două ori în ultimii 25 de ani, republicanii au pierdut votul popular, doar pentru a câștiga în Colegiul Electoral, unde statele cu populație mică se bucură de un avantaj electoral larg – un avantaj de care se bucură în mod similar în Senat, unde cei 39 de milioane de locuitori din California au aceeași reprezentare ca și cei 584.000 de locuitori din Wyoming.

Acum, republicanii, care ar putea pierde din nou votul popular, după ce l-au câștigat o singură dată în ultimii peste 32 de ani, ar putea încerca să fabrice o victorie a lui Trump în Congres.

Pe scurt, jucând jocul interior și folosind un vot în Cameră pentru a decide rezultatul, republicanii și-ar putea perpetua puterea. Un sistem democratic care nu mai răspunde la voința majorității ar putea foarte bine să se rupă. Dar ar putea crea și consecințe nedorite… 2024 ar putea fi un an decisiv pentru democrația americană. Reformele politice îndelungate – de la introducerea limitelor de mandat la Curtea Supremă până la desființarea Colegiului Electoral – ar putea trece în cele din urmă purtate pe un val de indignare democratică populistă.”

Așa cum a concluzionat publicația, “o egalitate între candidați (Harris și Trump) ar fi un coșmar politic, dar poate o binefacere pentru democrație.” În contextul în care alegerile din America din acest an sunt diferite decât oricare altele, o cursă încheiată în coadă de pește în seara scrutinului nu ar fi insa deloc un scenariu complet imposibil.

Surse: The Hill, New York Times, Miami Herald, CNN, Politico, Pew Research, congress.gov, archives.gov, 270towin.com

Distribuie Distribuie Comentarii