Toate datele arată în acest moment că declanșarea alegerilor anticipate este departe de a fi o certitudine. G4Media.ro  prezintă, pe pași, ce se va întâmpla în scenariul optimist, în care anticipatele se pot declanșa undeva la jumătatea lunii iunie dar și scenariul pesimit, cine și cum ar putea împiedica anticipatele dorite de președintele Klaus Iohannis.

Sunt atât de multe variabile în joc încât, chiar dacă s-ar întruni toate condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului, scrutinul ar putea fi împins în toamnă, ceea ce l-ar face aproape inutil.

• Potrivit celui mai optimist scenariu, scrutinul ar putea avea loc la jumătatea lunii iunie. Ar fi situația ideală pentru că alegerile parlamentare ar avea loc odată cu localele, iar mașinăriile de partid ar intra în campanie cu motoarele turate la maximum. Baronii locali ai partidelor ar avea tot interesul să-și mobilizeze toate resursele, pentru că supraviețuirea lor politică, puterea și influența în următorii patru ani ar depinde de rezultatul de la urne. Forțele anti-PSD ar avea toate premisele să formeze o majoritate solidă în Parlament, iar repetarea situației din 2016, când partidul lui Dragnea a obținut aproape jumătate din senatori și deputați, ar fi evitată.
• Scenariul pesimist – posibil și probabil – arată însă că anticipatele nu pot avea loc mai devreme de jumătatea lunii august sau chiar finalul lui septembrie. Dincolo de faptul că parlamentarele ar fi decuplate de locale, august este luna concediilor. Ar fi o decizie strategică extrem de proastă să faci alegeri în august, prezența la urne ar putea fi la minim istoric. La finalul septembrie ar fi deja tardiv, nu ar mai fi de mare ajutor pentru liberali.

Scenariul optimist – alegeri anticipate în iunie

 Potrivit articolului 89 din Constituție,

• Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Prima condiție: termenul de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură. Acesta va începe să curgă începând de luni, 10 februarie, când Ludovic Orban, în calitate de premier desemnat, va trimite Parlamentului solicitarea de învestire a noului guvern. A 60-a zi va fi vineri, 10 aprilie.

Înainte de 10 aprilie, președintele Iohannis nu va putea emite decretul de dizolvare a Parlamentului, potrivit specialiștilor în drept constituțional consultați de G4Media.ro, chiar dacă în acest interval ar fi respinse două solicitări de învestitură.

PSD va încerca însă toate tertipurile posibile pentru a tergiversa calendarul votării noii propuneri de guvern. Au majoritatea absolută în Birourile Permanente Reunite, cele care stabilesc ziua în care guvernul vine în Parlament pentru votul de învestitură. Au posibilitatea să sesizeze și Curtea Constituțională (CCR), ceea ce au și anunțat că vor face.

Până la pronunțarea Curții, social-democrații vor avea acoperirea perfectă de a nu supune votului învestirea noului guvern. Să presupunem că CCR va avea un comportament diligent, că nu se va implica în jocul politic și că va judeca cu celeritate contestația împotriva nominalizării pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcția de prim-ministru.

Chiar și așa, mai devreme de o lună e greu de că vom avea vom avea o decizie din partea Curții, cu tot cu motivarea publicată în Monitorul Oficial.

În scenariul optimist, sesizarea va fi respinsă, ceea ce ar însemna ca până la jumătatea lunii martie Guvernul Orban 2 să fie respins de Parlament. Președintele Iohannis ar face rapid o nouă nominalizare, cel mai probabil tot în persoana liderului PNL, care s-ar mișca și el rapid și ar cere Parlamentului un nou vot de învestitură cel târziu până pe 20 martie.

Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului prevede un termen de maximum 15 zile în care Parlamentul trebuie să voteze solicitarea de învestitură noului guvern.

În logica partizanilor anticipatelor, asta înseamnă că în săptămâna 6 – 10 aprilie ar avea loc cea de-a doua respingere a unei solicitări de învestitură. De aici totul ar fi o formalitate: Klaus Iohannis ar chema la Palatul Cotroceni președinții Parlamentului și liderii grupurilor parlamentare, apoi ar emite decretul de dizolvare a Parlamentului, undeva în săptămâna 13 – 17 aprilie.

Data anticipatelor ar depinde de intrarea sau nu în vigoare a ordonanței de urgență adoptate în ultima ședință a guvernului înainte de demitere, prin care a fost redus de la 90 la 50 de zile termenul în care trebuie anunțate alegerile.

Dacă OUG-ul intră în vigoare, anticipatele ar putea avea loc undeva pe 14 iunie. Dacă se va aplica legea actuală, alegerile nu ar putea avea loc înainte de 19 iulie.

Scenariul pesimist: anticipate în august sau septembrie

Termenul de referință de la care vor curge cele 60 de zile va fi tot 10 februarie, ziua în care premierul desemnat, Ludovic Orban, va solicita Parlamentului votul de învestitură.

PSD ar putea tergiversa însă supunerea la vot a solicitării în toată această perioadă, până pe 10 aprilie.

Specialiștii în drept constituțional consultați de G4Media.ro au explicat faptul că articolul 89 din Constituție nu impune Parlamentului să voteze solicitarea de învestitură a unui guvern în mai puțin de 60 de zile.

Abia în cea de 61-a zi președintele Iohannis ar putea sesiza Curtea Constituțională cu un conflict juridic, solicitând impunerea unui termen rezonabil în care Parlamentul să se pronunțe pe solicitarea de învestitură a unui guvern.

Chiar presupunând, ca în scenariul precedent, că CCR se va mișca repede, o decizie nu ar veni înainte de 10 mai.

Urmând logica inițiatorilor alegerilor anticipate, ar urma apoi respingerea de către Parlament a primei propuneri de guvern în săptămâna 11 – 15 mai, apoi o nouă nominalizare de premier și, undeva în jur de 8 iunie, respingerea celei de-a doua propuneri.

Președintele ar putea dizolva Parlamentul în prima decadă a lunii iunie, dar anticipatele nu ar putea fi organizate înainte de jumătatea lunii august (dacă ar fi în vigoare ordonanța de urgență privind anticipatele) sau chiar finalul lunii septembrie (dacă se păstrează actualele prevederi din legea alegerilor).

………………………….

Calendarul posibil al alegerilor anticipate (scenariul optimist)

• 10 februarie – Ludovic Orban transmite Parlamentului solicitarea de învestire a guvernului
  • Începe să curgă termenul constituțional de 60 de zile pentru dizolvarea Parlamentului
• 10 februarie – PSD atacă la Curtea Constituțională nominalizarea lui Ludovic Orban
  • Procedurile parlamentare pentru învestirea guvernului se opresc în așteptarea deciziei CCR
• Până pe 10 martie – CCR pronunță decizia
• Până la jumătatea lunii martie – Parlamentul respinge prima solicitare de învestitură
• 16 martie (aproximativ) – Președintele Klaus Iohannis face o nouă propunere de premier
  • Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a solicita Parlamentului votul de învestitură, dar, cel mai probabil, o va face mai repede
• 20 martie – premierul desemnat solicită Parlamentului votul de învestitură. Parlamentul are la dispoziție 15 zile să voteze
• Săptămâna 6 – 10 aprilie – Parlamentul respinge a doua solicitare de învestitură
  • Klaus Iohannis îi convoacă la Palatul Cotroceni pentru consultări pe președinții Senatului și Camerei Deputaților și pe liderii grupurilor parlamentare
• Săptămâna 13 – 17 aprilie – președintele emite decretul de dizolvare a Parlamentului
• 14 iunie (cel mai devreme) sau 19 iulie (cel mai târziu) – ar putea avea loc alegerile anticipate

Calendarul posibil al alegerilor anticipate (scenariul pesimist)

• 10 februarie – Ludovic Orban transmite Parlamentului solicitarea de învestire a guvernului
  • Începe să curgă termenul constituțional de 60 de zile pentru dizolvarea Parlamentului
• Majoritatea din jurul PSD refuză punerea pe ordinea de zi a solicitării acordării votului de învestitură
• 11 aprilie – în cea de 61-a zi de la solicitare – președintele Klaus Iohannis sesizează Curtea Constituționeală și solicită un termen în care Parlamentul trebuie să se pronunțe asupra solicitării votului de învestitură a guvernului
• 11 mai – CCR pronunță decizia
• Săptămâna 11 – 15 mai Parlamentul respinge prima solicitare de învestitură
• 18 mai – președintele face o nouă nominalizare de prim-ministru
• Săptămâna 18 – 22 mai – premierul desemnat solicită Parlamentului votul de învestitură
• Până pe 8 iunie – Parlamentul respinge a doua solicitare de învestitură
  • Klaus Iohannis îi convoacă la Palatul Cotroceni pentru consultări pe președinții Senatului și Camerei Deputaților și pe liderii grupurilor parlamentare
• 9 iunie – președintele emite decretul de dizolvare a Parlamentului
• Alegerile anticipate pot fi organizate în august (cel mai devreme) sau în septembrie (cel mai târziu)

Distribuie Distribuie Comentarii