Liviu Mihaiu le-a declarat procurorilor DNA că Sorin Ovidiu Vîntu i-a spus că va aranja ca el să ocupe funcția de guvernator al Deltei Dunării și a aflat ulterior că omul de afaceri a dat bani pentru această numire, se arată în motivarea judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Martor în dosarul lui Olteanu: „Liviu Mihaiu a fost chemat la Guvern, unde premierul Tăriceanu i-a spus că va fi numit guvernator“.

Liviu Mihaiu ar fi avut o întâlnire la Guvern, înainte de a fi numit guvernator, cu fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, potrivit unor martori din anchetă. Detaliile apar în încheierea Curţii Supreme prin care Bogdan Olteanu a fost arestat la domiciliu. „Numirea persoanelor în diferite funcţii publice de către politicieni, în schimbul plăţii unor sume de bani, reprezintă un fenomen de o gravitate extremă”, arată judecătorii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit să judece pe 11 august contestaţia DNA la decizia de cercetare în arest la domiciliu a fostului viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu, acuzat că a cerut şi a primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Pe 29 iulie, instanţa supremă a decis ca Olteanu să stea în arest la domiciliu, respingând cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a fostului viceguvernator al BNR.

Ce spune Curtea Supremă

„În consecinţă, Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că probele administrate până la acest moment procesual conturează suspiciunea rezonabilă că inculpatul Olteanu Bogdan ar fi săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă în modalitatea descrisă anterior, infracţiune prev. de art.291 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal”, arată Curtea Supremă.

Magistraţii susţin că susţinerea lui Bogdan Olteanu, că nu a avut nicio contribuţie în numirea în funcţia de guvernator al Deltei Dunării a lui Liviu Mihaiu şi nici nu a primit nicio sumă de bani reprezentând comision pentru intervenţia avută în această numire, este contrazisă de depoziţiile martorilor, interceptările convorbirilor telefonice, înregistrările ambientale şi documentele bancare.

Judecătorul a mai arătat că privarea de libertate a lui Olteanu este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea sa în libertate.

„Sub acest aspect, Judecătorul de drepturi şi libertăţi raportat la criteriile enunţate de legiuitor, are în vedere gravitatea faptei presupus săvârşite, determinată de natura acesteia, modalitatea în care se presupune că a fost comisă, atunci când inculpatul ocupa o funcţie importantă, aceea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, valoarea sumei de bani pretins primită în schimbul influenţei sale (un milion de euro), datele personale ale inculpatului(are un nivel ridicat de instruire, nu are antecedente penale, este integrat în societate), precum şi rezonanţa socială negativă a faptei de care inculpatul este acuzat”, arată Curtea Supremă.

„Valoarea deosebit de ridicată a sumelor"

Magistraţii mai arată că circumstanţele personale favorabile lui Olteanu nu pot constitui temeiuri singulare de apreciere asupra stării de pericol pentru ordinea publică şi care să justifice cercetarea acestuia în libertate sub control judiciar, astfel cum a solicitat inculpatul, tocmai în considerarea criteriilor analizate de Judecătorul de drepturi şi libertăţi în cele ce preced. Curtea Supremă a mai arătat că la aprecierea pericolului concret al faptelor a avut în vedere şi „valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracţiunii de corupţie, precum şi contextul social şi economic în care faptele au fost săvârşite”.

„Inculpatul a profitat de influenţa deţinută în baza funcţiei pe care o deţinea pentru a obţine sume uriaşe raportat la veniturile la care erau îndreptăţit, ignorând exigenţele de etică pe care le presupune calitatea de ales public. Fapta apare cu atât mai gravă având în vedere poziţia pe care o deţinea inculpatul la momentul săvârşirii statului, cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, considerată a treia poziţie în ierarhia funcţiilor statului, ceea ce îi permitea să influenţeze activitatea a numeroase instituţii”, a mai motivat Curtea Supremă.

"Un fenomen de o gravitate extremă"

„Numirea persoanelor în diferite funcţii publice de către politicieni în schimbul plăţii unor sume de bani reprezintă un fenomen de o gravitate extremă pentru societatea românească, având în vedere că este de natură să ducă la perpetuarea şi multiplicarea corupţiei. Funcţionarii numiţi în acest mod sunt stimulaţi să săvârşească, la rândul lor, infracţiuni pentru a recupera sumele avansate, cu consecinţa fraudării exponenţiale a resurselor care ar trebui să contribuie la dezvoltarea societăţii”, arată judecătorii”.

Curtea mai arată că acest fenomen, care apare relativ frecvent în practica organelor judiciare, impune un răspuns ferm al autorităţilor, având în vedere că lăsarea în libertate a inculpaţilor acuzaţi de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetăţenilor un sentiment de neîncredere şi temerea că asemenea fapte se vor perpetua. „Este esenţial, astfel, ca organele judiciare să reacţioneze cu fermitate, pentru a evita riscul răspândirii acestor fapte în categoriile profesionale al căror statut special implică şi o responsabilitate corespunzătoare faţă de respectarea normelor sociale.

Trebuie avut în vedere şi că inculpatul deţine şi în prezent o funcţie importantă, de care se poate folosi pentru săvârşirea unor fapte similare”, mai motivează Curtea Supremă.

Mihaiu ar fi aflat că Vîntu a dat bani

Potrivit încheieriii Curţii Supreme, Liviu Mihaiu a arătat că a fost întrebat de Vîntu dacă vrea să ocupe postul de guvernator al Deltei Dunării. Întrucât Mihaiu fost de acord, Vîntu i-a spus că va aranja acest lucru. Ulterior, Mihaiu Liviu a fost chemat la Guvern, unde premierul Tăriceanu i-a spus că va fi numit guvernator.

Unul dintre martori a explicat al DNA că „Vîntu discutase cu factorul politic numirea mea, dar atunci nu mi-am dat seama ce implică acest lucru. Ulterior, Mihaiu Liviu a aflat că Vântu a dat bani pentru această numire”.

„Depoziţiile martorilor şi ale suspectului Sorin Ovidiu Vîntu nu sunt singurele elemente probatorii în susţinerea acuzaţiei aduse inculpatului Olteanu Bogdan privind infracţiunea de trafic de influenţă reţinută de procuror, în acest sens fiind relevante documentele bancare obţinute din Bulgaria din care rezultă că societatea Demera Investments Cipru a transferat la data de 22 octombrie 2008 un milion de euro în contul din Bulgaria deţinut de societatea IT Media Productions, de unde a fost ridicat în numerar de Eftime Ionuţ Adrian în datele de 28,29 şi 30 octombrie 2008”, susţin magistraţii.

Data la care s-au efectuat operaţiunile bancare descrise este apropiată de data la care Mihaiu Liviu a fost numit în funcţia de Guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, respectiv 18.09.2008, prin Hotărârea nr.1.088/2008 emisă de Guvernul României în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 82/1993.

Interceptările lui SOV

Deopotrivă, din procesul verbal de redare a convorbirilor interceptate a rezultat că Sorin Ovidiu Vântu urmărea numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei Dunării, că a făcut demersuri pe lângă Bogdan Olteanu în perioada iulie-septembrie 2008 în acest sens şi că a cunoscut că Liviu Mihaiu va fi numit guvernator încă din data de 2.09.2008 (cu mai mult de două săptămâni înainte de numirea efectivă). Totodată, a rezultat poziţia de subordonare în care se afla Liviu Mihaiu faţă de Sorin Ovidiu Vântu.

Astfel, la data de 28.07.2008, la ora 12:56:47, a avut loc o convorbire între SOV şi Ion Eftime cu privire la vizita pe care Bogdan Olteanu urma să o facă la complexul Lebăda. Din conţinutul convorbirii rezultă că scopul acestei vizite era exclusiv discutarea numirii lui Liviu Mihaiu, împrejurare cunoscută de inculpat, precum şi interesul deosebit al suspectului Sorin Ovidiu Vântu ca discuţia să aibă loc, în condiţiile în care inculpatul avea în aceeaşi zi programată o deplasare cu avionul”, se mai arată în încheierea Curţii Supreme.

„Apărările inculpatului Olteanu Bogdan privind inexistenţa unor elemente probatorii care să contureze bănuiala legitimă şi să permită unui observator obiectiv că există indicii care susţin acuzaţia privind comiterea infracţiunii de trafic de influenţă sunt nefondate, Judecătorul de drepturi şi libertăţi constatând că au fost administrate probe sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă în modalitatea descrisă ce au fost şi analizate din perspectiva realizării condiţiilor prevăzute de art.223 alin.2 Cod procedură penală”, arată Curtea Supremă.

Acuzaţiile procurorilor DNA

Anchetatorii arată, în referatul prin care au cerut instanţei supreme arestarea preventivă a viceguvernatorului BNR, că în 31 iulie 2008, Bogdan Olteanu, atunci preşedinte al Camerei Deputaţilor, a mers în Delta Dunării, însoţit de o altă persoană, care a intermediat discuţia cu omul de afaceri. ”Transportul celor doi în Deltă s-a realizat cu un elicopter”, potrivit documentului citat. În schimbul folosirii influenţei sale pentru numirea în postul de guvernator al rezervaţiei Delta Dunării, Olteanu a cerut un milion de euro pe care urma să-i primească în numerar, susţin procurorii.

Persoana care a fost numită ca guvernator a fost chemată la Guvern pe 2 septembrie 2009, cu două săptămâni înaintea adoptării hotărârii de Guvern prin care a fost oficializată numirea, şi i s-a adus la cunoştinţă că va fi desemnată pentru acel post, mai arată anchetatorii. Transferul banilor ceruţi de Bogdan Olteanu ar fi fost făcut dintr-un cont bancar deschis în Cipru într-unul din Bulgaria, deschis de o firmă înregistrată în Delaware, Statele Unite. Din contul din Bulgaria, banii au fost retraşi în numerar în trei tranşe, în 28-30 octombrie 2008, au mai stabilit procurorii. Un alt folos necuvenit primit de Olteanu ar fi constat în servicii de consultanţă în campania electorală din 2008 pentru alegerile parlamentare. Concret, o anumită firmă i-ar fi pus la dispoziţie lucrări de analiză politică şi sondaje de opinie. DNA a anunţat că se fac acte de urmărire penală în această cauză şi faţă de alte persoane.

Distribuie Distribuie Comentarii