În ultimii trei ani, răbdarea unui miliard de oameni din China a fost pusă la grea încercare, devenind tot mai slabă cu fiecare lockdown și rundă de testare în masă a virusului Covid. Acum, această răbdare a cedat.

În timp ce mii de oameni au ieșit în stradă în orașe pentru a protesta împotriva restricțiilor Covid, o națiune epuizată s-a întrebat cât de mult mai trebuie să suporte politica „zero COVID” a președintelui Xi Jinping, potrivit BBC.

Într-unul dintre cele mai mari teste politice ale președintelui Xi de până acum, Partidul Comunist Chinez (PCC) trebuie acum să gestioneze atât furia tot mai mare, cât și o teamă adânc înrădăcinată de Covid, în timp ce țara își croiește drum spre o ieșire din pandemie.

Un incendiu care a aprins furia publică

Un incendiu într-un apartament din orașul Urumqi, situat în vestul țării, poate părea la prima vedere o scânteie puțin probabilă pentru proteste la nivel național.

Dar incidentul mortal, în urma căruia și-au pierdut viața 10 persoane, a reprezentat scenariul suprem de coșmar pentru milioane de chinezi din mediul urban care locuiesc în blocuri: blocați în propriul apartament, fără a putea scăpa de un incendiu puternic din cauza unei închideri strict impuse.

Autoritățile au contestat acest lucru, dar asta nu a împiedicat răspândirea indignării și a anxietății publice, mai ales după ce pe internet au circulat videoclipuri și clipuri audio în care se presupune că locuitorii urlau și implorau să fie eliberați.

Incidentul a fost, de asemenea, cel mai recent dintr-o serie de povești de groază legate de restricțiile Covid.

La începutul anului, în timpul unui lockdown la nivelul unui întreg oraș, au apărut rapoarte despre femei însărcinate care și-au pierdut copiii și despre bătrâni și persoane vulnerabile care au murit, din cauza lipsei de asistență medicală în timp util.

Costul dezastruos al politicii „zero COVID” a Chinei

Au apărut incidente și mai traumatizante, cum ar fi un accident de autobuz în care au fost ucise zeci de persoane ce erau transportate spre centrele de carantină sau chiar copii care au murit în centrele de carantină.

Mulți sperau că lucrurile se vor schimba la congresul PCC, unde Xi și-a consolidat puterea. El a insistat însă că nu va renunța la politica „zero COVID” , provocând și mai multă consternare.

Politica a salvat, fără îndoială, multe vieți, China atingând una dintre cele mai scăzute rate de deces Covid pe cap de locuitor din lume. Dar a secătuit, de asemenea, energia poporului său.

Suferința provocată de restricțiile Covid a devenit o experiență unificatoare, generând furie în multe colțuri ale Chinei , de la marile orașe la regiuni îndepărtate precum Xinjiang și Tibet.

Aceasta a dezlănțuit fiecare parte a societății, inclusiv studenții universitari, muncitorii din fabrici, familiile din clasa de mijloc și elita.

Atunci când un bărbat a organizat un protest pe un pod din Beijing, șocând țara prin criticile sale sfidătoare la adresa președintelui Xi, a stabilit ștacheta pentru exprimarea unei disidențe mai directe și mai clare atât în afara, cât și în interiorul Chinei.

În orașul Zhengzhou, din centrul țării, sute de muncitori din fabrici și-au cerut drepturile și s-au încăierat cu poliția, în timp ce au distrus camere de supraveghere și ferestre. În Chongqing, în sud-vestul țării, un bărbat fără mască a fost filmat strigând „Dați-mi libertatea sau dați-mi moartea!”- un strigăt de mobilizare preluat de mulți protestatari.

În momentul în care a avut loc incendiul din Urumqi, scena era pregătită pentru demonstrații de amploare. Sute de persoane au ieșit în stradă mai întâi în acest oraș, apoi multe altele au urmat exemplul, unii dintre protestatari cerând chiar demisia demisia președintelui Xi și a PCC.

Acest lucru era de neconceput anterior într-o țară care pedepsește și cenzurează puternic pe oricine critică partidul și pe liderii săi.

Observatorii spun că protestele reprezintă un punct de cotitură în disidența Covid, complicând o situație deja dificilă pentru guvern.

Ho-fung Hung, un sociolog de la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că acestea prezintă „o situație gravă” și primul test serios la adresa guvernării președintelui Xi.

„În ultimii doi ani, Jinping s-a pus singur la colț prin faptul că a instaurat politica «zero COVID». Cel mai rațional mod în care poate gestiona situația dacă protestele continuă să crească este de a face presiuni asupra autorităților locale pentru a lua măsuri dure, în timp ce se distanțează.

Dar atunci există riscul ca autoritățile locale să refuze să urmeze îndeaproape directiva, deoarece sunt și ele obosite de rigiditatea acestei situații”, a declarat Ho-fung Hung pentru BBC.

Teama și repulsia față de Covid

Așadar, ar putea guvernul să-i asculte pe protestatari și să desființeze politica „zero COVID”?

Să facă acest lucru acum - reducând în același timp la minimum decesele și infecțiile - ar fi dificil, din cauza ratelor scăzute de vaccinare în rândul persoanelor în vârstă, a lipsei de vaccinuri naționale foarte eficiente și a refuzului continuu al guvernului de a urma restul lumii în ceea ce privește utilizarea vaccinurilor străine.

„Există o dilemă pentru guvern”, a declarat pentru BBC Rana Mitter, profesor de istorie modernă a Chinei la Universitatea Oxford - importă vaccinuri străine „care ar putea părea jenant în termeni naționaliști sau încearcă să țină linia prin menținerea granițelor închise, fără o dată limită pentru această politică?".

China a părut recent să testeze apele prin relaxarea ușoară a măsurilor, unde au redus unele perioade de carantină și au încetat să mai înregistreze contactele secundare.

Dar, așa cum s-a văzut în alte țări, cum ar fi Singapore și Australia, care au trecut de la Covid zero la a trăi cu virusul, orice relaxare a măsurilor ar duce inevitabil la un salt al infecțiilor și al deceselor.

Acesta este un rezultat pe care autoritățile chineze nu par încă dispuse să îl accepte.

Multe orașe, inclusiv Beijing și Guangzhou, au instituit din nou restricții pentru a face față noilor focare, chiar dacă experții au avertizat că este dificil să se mențină Covid zero pe termen lung, având în vedere evoluția rapidă a virusului și resursele limitate ale guvernului.

„Chiar dacă guvernul dorește să schimbe cursul acum, trebuie să accepte în continuare creșterea rapidă a numărului de cazuri la nivel național. Problema este că nu mai dispune de capacitatea adecvată a statului sau de sprijinul public pentru a limita răspândirea virusului”, a declarat Yanzhong Huang, senior fellow pentru sănătate globală la Council on Foreign Relations.

O parte a problemei este reprezentată de teama oficialilor că decesele cauzate de Covid vor scăpa de sub control și vor provoca tulburări sociale.

Dar există, de asemenea, teama persistentă de Covid în rândul chinezilor - după trei ani în care au fost condiționați de stat să privească virusul ca pe un inamic de temut - precum și lipsa continuă de vaccinuri eficiente.

În ultimele săptămâni, în orașul Shijiazhuang și în complexul de fabrici Foxconn din Zhengzhou s-au răspândit zvonuri potrivit cărora locuitorii ar fi folosiți ca „cobai” pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă s-ar permite răspândirea necontrolată a Covid.

În ambele locuri, acest lucru a provocat o panică generalizată și chiar a determinat muncitorii din Zhengzhou să organizeze o evadare în masă.

Pentru unii, această teamă a fost înlocuită acum de furie. În cadrul demonstrațiilor recente, protestatarii s-au adunat în mulțimi uriașe, iar unii și-au dat jos măștile în mod sfidător, cerând să se pună capăt restricțiilor.

Când și cum anume se va întâmpla acest lucru rămâne încă neclar.