Un reprezentant al Ministerului Transportului a precizat că lucrările făcute de Ucraina nu reprezintă lucrări de mentenanță, așa cum a arătat Amabsada Ucrainei că a anunțat.

În contextul în care Ambasada Ucrainei a anunțat sâmbătă, 18 februruarie, că Administrația Fluvială a Dunării de Jos a fost informată de partea ucraineană din august 2022 cu privire la lucrările executate pe canalul Bîstroe, reprezentantul Ministerului Transporturilor, Alin Șerbănescu a precizat că Ucraina a informat doar cu privire la dragaje de întreținere, însă lucrările efectuate sunt de adâncire a senalului, „ceea ce nu mai înseamnă o simplă întreținere ci modificarea substanțială a adancimilor”.

Reaprinderea scandalului pe canalul Bîstroe

Amabasada Ucrainei a transmis mai multe precizări în contextul apariției unor informații privind executarea unor lucrări de dragare a canalului Bîstroe, fără informarea României, fapt care a stârnit mai multe reacții la București.

Anunțând demersul, Victor Negrescu a mai subliniat „faptul că țara noastră şi-a arătat în mod constant sprijinul pentru Ucraina, oferind inclusiv, ca măsură excepțională, acordul privind folosirea canalului Bîstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră, în vederea reducerii consecințelor agresiunii Federației Ruse asupra acestui stat, și a reiterat nevoia ca angajamentele asumate să fie în continuare menținute”.

Europarlamentarul român a întrebat Comisia Europeană dacă sprijină demersurile Ucrainei în ceea ce privește efectuarea lucrărilor de dragaj pe canalul Bîstroe, dar și cum apreciază „impactul grav asupra mediului pe care îl au respectivele lucrări propuse de Ucraina și dacă, înainte de a depune cererea de includere a brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T, autoritățile ucrainene au consultat România”, potrivit sursei citate.

Reaprinderea scandalului pe canalul Bîstroe

Amabasada Ucrainei a transmis mai multe precizări în contextul apariției unor informații privind executarea unor lucrări de dragare a canalului Bîstroe, fără informarea României, fapt care a stârnit mai multe reacții la București.

Ambasada Ucrainei a precizat că ar fi de fapt vorba despre lucrări de mentenanță, care au loc în fiecare an, fiind anunțată Administrația Fluvială a Dunării de Jos în august 2022.

Totodată partea ucraineană a dat asigurări că în cazul unor lucrări viitoare de adâncire va informa România „în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale”.

Fiind readus în atenția publică de Ministerul Transporturilor, subiectul canalului Bîstroe a fost și tema unei reacțiii a Ministerului de Externe, care a punctat că România nu este de acord cu adâncirea canalului.

De ce este important pentru Ucraina și de ce România se opune

Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a pus probleme în relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, fiind reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării.

Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul român de Externe, autoritățile ucrainene au demarat lucrările la canal pe data de 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.

România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, lucrările încălcând astfel o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost oferite însă părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.

Compania care gestionează proiectul anunţa în urmă cu câțiva ani că intenţionează să termine lucrările de amenajare la Bîstroe până în 2011, lucrările au fost însă întrerupte, iar în 2020, Ucraina anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial, în urma mai multor ani de de dezbateri și condamnări din partea mai multor Convenții la nivel internațional.

Ucraina a cerut includerea brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T

Victor Negrescu a solicitat poziția Comisiei Europene cu privire la planul Ucrainei de a introduce brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), țara prezentând un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe.

„La începutul lunii februarie, autoritățile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale", a precizat eurodeputatul social-democrat.