Comisia Europeană susține, într-un răspuns la o solicitare a ziarului Adevărul, că nu a avut nicio implicare în ceea ce privește lucrările la canalul Bîstroe, menționând că a cerut date suplimentare Ucrainei pe această temă.

CE a solicitat informații Ucrainei pe tema dragării canalului Bîstroe. Foto: Pixabay

„Comisia Europeană este la curent cu faptul că, în ultimele săptămâni, în mass-media din România au început să circule informații potrivit cărora Ucraina desfășoară lucrări majore pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe ale Dunării.

Prin urmare, Comisia Europeană a solicitat informații suplimentare din partea autorităților ucrainene. Ministerul Transporturilor din Ucraina a răspuns că, într-adevăr, efectuează dragaj operațional (de întreținere) la danele porturilor lor de pe Dunăre și în alte locuri de pe Dunăre, pentru a garanta siguranța navigației. Cu toate acestea, Ucraina a negat că ar fi în desfășurare sau planificate lucrări majore pe brațul Chilia al Dunării sau pe Canalul Bâstroe. În plus, Ucraina a reafirmat că va respecta cu strictețe și va adera la toate acordurile și convențiile internaționale relevante.

Vineri, 17 februarie 2023, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a declarat că „pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m”.

Comisia a solicitat informații suplimentare din partea ambelor părți, pentru a evalua mai bine situația de pe teren.

Trebuie subliniat faptul că secțiunea în cauză nu face parte din rețeaua TEN-T. Comisia dorește să clarifice faptul că nu a fost implicată în niciun fel de lucrări pe care autoritățile ucrainene se presupune că le-ar fi executat”, a transmis reprezentanța Comisiei Europene la București, la solicitarea Adevărul.

Evoluția tensiunilor

Autoritățile de la București au cerut, luni, Ucrainei să permită cercetarea la fața locului, adică deplasarea unor echipe care să verifice dacă lucrările realizate de ucraineni au dus sau nu la adâncirea canalului Bîstroe.

Solicitarea vine după de Ucraina s-a contrazis pe tema lucrărilor efectuate. Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunța, printr-o postare pe Twitter, pe 17 februarie , că a adâncit canalul Bîstroe, deși diplomații Kievului din România dădeau asigurări că se fac lucrări de mentenanță.

Surse politice spun că instituțiile din subordinea Ministerului Transporturilor din România au concluzionat că ucrainenii au dragat cel puțin până la adâncimea de 7 metri pe Canalul Bîstroe, fără ca partea română să fie informată.

Potrivit surselor din Ministerul Transporturilor, debitele pe brațul Sulina ar fi scăzut din cauza lucrărilor Ucrainei, ceea ce ar afecta deplasarea navelor de transport. Potrivit acestora, ucrainenii ar deversa materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritimi ar aduce aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor, unde ar fi fost înregistrată o scădere a adâncimii cu 70 cm.

În plus, dragajele efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bîstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri, arată sursele citate. Protejarea florei și faunei din Deltă a dus la încetarea oricărui demers de a face din Bîstroe un canal folosit pentru nave mari și cu scop comercial, încă din anii 2000, când au apărut primele tensiuni pe acest subiect.

În România, instituțiile își pasează responsabilitatea. În timp ce PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, consideră că este un eșec al diplomației române, MAE, prin intermediul ministrului Bogdan Aurescu, atrage atenția asupra intensificării propagandei ruse, fără a menționa concret acest subiect.