La o zi după ce s-a anunţat că procurorul general al Bulgariei, Ivan Geshev, a cerut Curții Constituționale o interpretare cu privire la dacă și în ce circumstanțe poate fi cercetat preşedintele ţării, indiferent de imunitatea pe care o are, procuratura a anunțat că există dovezi ale unei infracțiuni comise de şeful statului, Rumen Radev, transmite Dnevnik, citată de Rador.

Aceasta nu a fost numită direct, dar în datele publicate se arată că e vorba de tăinuire de documente legate de verificarea de anul trecut a conflictului de interese împotriva lui Radev, în numirea Desislavei Gencheva (ulterior Radeva) în cadrul Forțelor Aeriene Bulgare şi acordarea unei locuinţe acesteia.

Într-un comunicat fără precedent către mass-media, Biroul de presă al Parchetului de la Sofia a trimis, în cursul după amiezii de marţi (28 ianuarie), trei înregistrări audio şi transcrierea acestora din timpul unor convorbiri interceptate prin intermediul unor Mijloace Speciale de Interceptare (MSI), iar la una dintre acestea susţine că participă preşedintele Radev.

Acesta este un alt caz de dezvăluire a probelor în proceduri premergătoarea actului de justiţie, la inițiativa lui Ivan Geshev (în mod similar, au fost publicate părți din ancheta împotriva Tad Group privind scurgerea de informații de la administrația fiscală), dar pentru prima dată se dau publicităţii înregistrări audio.

Acesta este primul caz din istoria recentă a Bulgariei în care Parchetul îşi exprimă în mod oficial suspiciunea comiterii unei infracțiuni din partea șefului statului, iar eventuala sa dovedire poate conduce la inițierea unei proceduri pentru demiterea înainte de termen a președintelui Radev, al cărui mandat expiră peste doi ani.

În ultimele luni, Radev a fost în relații tensionate cu partidul de guvernământ (GERB) și cu premierul Boiko Borisov. De asemenea, a intrat într-o dispută cu noul procuror general al Bulgariei, Ivan Geshev, după ce, la sfârşitul anului trecut, a refuzat să-l numească la prima aprobare de către Consiliul Judiciar Superior și a întors candidatura sa pentru o nouă discuţie, deși a refuzat să facă un al doilea pas și să conteste procedura pentru alegerea sa la Curtea Constituțională.

Declarația procurorului că există dovezi ale unei infracțiuni comise de președinte vine la doar câteva ore după ce procurorul-șef a declarat că s-a adresat Curții Constituționale nu pentru o chestiune de principiu, ci în legătură cu o procedură specifică, iar Rumen Radev a declarat presei că el nu știe despre ce este vorba și a declarat: „Sunt convins că nu am făcut ceva în neregulă”.

Până în prezent, singura poziție oficială a președintelui cu privire la înregistrările de la procuratură este de la secretariatul său de presă, unde se afirmă: „Secretariatul de presă al șefului statului nu poate face comentarii cu privire la conținutul înregistrărilor făcute prin Mijloace Special de Interceptare și date publicităţii de Parchet, nici nu poate confirma afirmațiile cu privire la natura, autenticitatea și credibilitatea discuțiilor”.

Pe cine anchetează procuratura

În comunicatul de la procuratură se arată laconic că datele despre infracţiunea săvârşită de Radev au fost colectate în cursul procedurilor premergătoare procesului împotriva altei persoane și se precizează că acestea au fost colectate în timpul interceptării comandantului Forțelor Aeriene Bulgare, generalul maior Ţanko Stoikov.

La comunicat este ataşat şi un ordin de sistare a procedurilor penale – din cauza datelor descoperite despre președinte și a restricțiilor impuse de Constituție pentru anchetarea sa. Din acesta se înţeleg câteva detalii, dar procurorii au refuzat să comenteze acum sau să confirme dacă sunt adevărate, precum și dacă materialele despre președinte au fost separate în alte proceduri și care e exact ancheta care se sistează în prezent, până se aşteaptă să se pronunţe Curtea Constituțională.

Din document rezultă că Stoikov este anchetat pentru „faptul că în perioada mai 2017 până în zilele noastre, la Sofia, el a avut discuţii conspirative cu una sau mai multe persoane pentru a comite infracțiuni în țară și în străinătate, pentru care este prevăzută privarea de libertate mai bine de trei ani și prin care se urmăreşte obținerea de avantaje imobiliare”.

Cu toate acestea, nu se știe când au fost inițiate procedurile premergătoare procesului, numele procurorilor au fost șterse, iar parchetul a refuzat să spună pentru „Dnevnik” care sunt acestea. Se vede doar data suspendării procedurii – 23 ianuarie 2020. Din text se înțelege că au fost cercetate faptele unui grup de persoane care „efectuează acțiuni, inclusiv promisiuni și oferire de beneficii, care duc la contacte nereglementate cu oficiali ai Ministerului Apărării”. Numele organizației ai cărei angajați au fost cercetați sunt șterse.

Generalul Ţanko Stoikov i-a succedat președintelui Rumen Radev la cârma Forțelor Aeriene, după ani în care a fost adjunctul său la diferite niveluri în structurile armatei. Sub conducerea sa, comisia militară de specialitate, care trebuia să claseze companiile candidate pentru vânzarea avioanelor de luptă Bulgariei, a indicat că crede că cele mai potrivite sunt avioanele suedeze Gripen, preferându-le în locul avioanelor de vânătoare second-hand F-16 din Portugalia și Statele Unite și avioanelor de vânătoare Eurofighter din Italia.

La sfârșitul lunii aprilie 2017, guvernul interimar numit de Rumen Radev a clasat ofertele vânzătorilor, punând pe primul loc Gripen. Decizia a fost anulată de cabinetul ales prin alegeri, adică Borisov II, iar vara trecută, cabinetul a încheiat un acord cu SUA pentru avioanele de vânătoare F-16. Comisia parlamentară specială, în care GERB are majoritatea, l-a acuzat indirect pe președinte de corupţie din cauza poziției sale din tranzacţie. Radev, pe de altă parte, a răspuns cu o serie de critici la adresa deciziilor pentru avioanele americane de vânătoare.

Ce conţin interceptările

Din ordinul de încetare a procedurii premergătoare de urmărire se înțelege că generalul Ţanko Stoikov a fost audiat, iar pe parcursul punerii în aplicare a Mijloacelor Speciale de Interceptare, anchetatorii au ajuns şi la discuții despre președintele Rumen Radev.

Cele trei conversații publicate conţin date din aprilie anul trecut și în acestea generalul discută cu diverse persoane despre documentele pe care Forțele Aeriene trebuie să le furnizeze Comisiei Anticorupție cu privire la verificarea conflictului de interese al președintelui Rumen Radev pentru perioada în care a fost în fruntea Forțelor Aeriene.

Demersul se face la sesizarea Comisiei, însă aceasta nu a anunţat-o oficial, care verifică dubiile cu privire la numirea Desislavei Gencheva (în prezent Radeva – n.red.) în doua posturi, deși al doilea post – ofițer de relații publice la Forțele Aeriene – trebuie ocupat conform regulamentului de un militar, nu un civil ca ea. De asemenea, se mai susține că Forţele Armate au plătit chirie pentru casa Desislavei Gencheva din Sofia, unde Radev însuși locuia împreună cu ea.

Prima conversație, la care procurorii spun că este posibil să participe președintele, este din 23 aprilie. În acesta, generalul explică că a primit o solicitare de la Comisia Anticorupţie pentru a furniza documente pentru numirea Desislavei Radeva și îşi asigură interlocutorul că nu va trimite documente inutile. În înregistrare se aude glasul pentru care se face interceptarea, că este al președintelui, pentru a îi cere generalului „să-l țină la curent” și adăugă cu privire la informațiile solicitate: „Astea sunt mari prostii. Le ştiu de mult”.

Verificarea Comisiei se încheie cu o decizie din august 2019, în care se precizează că nu există un conflict de interese.

Celelalte două înregistrări (2 și 3) sunt discuţii între generalul Stoikov și subordonații săi, despre care (la fel ca pentru președinte) se spune că nu au fost stabilite cert. Acolo se discută dacă și ce documente trebuie trimise Comisiei Anticorupție. Una dintre înregistrări este dinainte, a doua – după cea cu președintele.

În niciuna dintre înregistrări nu s-a auzit o comandă sau o decizie de a ascunde documente. Generalul și personalul discută ce și când pot furniza și comentează cât de întemeiate sunt cererile, cu condiția ca Radev să nu fi fost căsătorit cu actuala sa soţie în perioada suspusă verificării.
Nu este clar dacă procurorii au examinat alte documente sau date, sau își trag concluziile doar din cele trei înregistrări date publicităţii.

Nu există nicio explicație de ce conversațiile înregistrate în aprilie 2019 justifică oprirea cercetării preliminare abia 7 luni mai târziu. Mai mult, ancheta este condusă de Parchetul Specializat de care, în calitate de adjunct al procurorului general, a răspuns Ivan Geshev.

Problema legată de publicarea interceptărilor făcute prin MSI

Pe lângă scandalul politic, simpla diseminare a înregistrărilor dobândite prin intermediul Mijloacelor Speciale de Interceptare (MSI) este destul de controversată și ar putea sta la baza unui alt scandal.

Purtătorul de cuvânt al procurorului general, Siika Mileva, a refuzat ferm să răspundă la toate întrebările Dnevnik legate de MSI, explicând că nu are permisiunea procurorilor de supraveghere să difuzeze alte informații despre caz. De asemenea, nu a dorit să numească procurorii responsabili pentru a fi căutaţi pentru clarificări.

Parchetul a refuzat să spună când, cine şi dacă a permis folosirea MSI în ceea ce îl priveşte pe Ţanko Stoikov. Nu se știe pentru ce perioadă de timp a fost interceptat. Procuratura de stat a refuzat să răspundă la întrebarea Dnevnik dacă mijloace speciale de interceptare au fost aplicate şi altor persoane menționate în convorbiri. S-a refuzat şi răspunsul la întrebarea dacă, când și cum au fost declasificate înregistrările, precum și dacă în prezent se desfășoară vreo anchetă asupra lui Ţanko Stoikov.

Nu există informații despre câte MSI au fost colectate pentru procedura premergătoare procesului și dacă există alte înregistrări care intră în conflict cu cele publicate de procuratură.

Juriştii au comentat că nu există nicio problemă legală pentru ca urmărirea penală – ca organ oficial al statului – să publice înregistrările obținute prin intermediul MSI, atât timp cât au fost obținute legal.

„Cu toate acestea, la difuzarea acestor informații, parchetul trebuie să găsească un echilibru între interesul public şi prezumția de nevinovăție”, a declarat avocatul Mihail Ekimdzhiev pentru Dnevnik. El a subliniat că aceste dovezi pot fi diseminate doar cu permisiunea procurorului de caz, având grijă să nu se încalce echilibrul.

Preşedintele Radev: Atacurile împotriva mea dobândesc dimensiuni jignitoare

„Atacurile împotriva mea și a familiei mele nu s-au oprit, dar dobândesc deja o dimensiune urâtă și sunt purtate fără scrupule”, a comentat președintele Rumen Radev cu privire la acțiunile Parchetului și ale Mijloacelor Speciale de Interceptare, date publicităţii ieri, transmite Sega, citată de Rador.

„Aceste practici arată încă o dată cât de acută este nevoia de modificare a Constituției în direcția sistemului judiciar și independenței acestuia, deoarece de independența parchetului depinde modul în care va arăta statalitatea în Bulgaria”, a spus Rumen Radev.

Potrivit afirmaţiilor sale, parchetul „nu respectă două concepte importante pentru protecția statalității” – „trădarea de stat” și „încălcarea Constituției”, folosindu-le ca senzație media în interpelarea adresată Curţii Constituțională și, ulterior, le motivează cu înregistrări în care toate acuzațiile se auto-infirmă.

Sursa:  Dnevnik /  Sega / Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu/ Sursa Foto: Facebook/ Rumen Radev

Distribuie Distribuie Comentarii