Ancheta de corupţie atrage în mod constant atenţia asupra Parlamentului UE, care încearcă să restabilească încrederea publicului printr-o serie de reforme. În acelaşi timp, anchetele penale continuă, relatează vineri platforma media enr.

În decembrie 2022, Eva Kaili, pe atunci vicepreşedintă a Parlamentului European, precum şi fostul deputat european Pier Antonio Panzeri şi alţi doi suspecţi au fost arestaţi de autorităţile belgiene, fiind suspectaţi de implicare într-o organizaţie criminală, spălare de bani şi corupţie. Potrivit procurorilor belgieni, suspecţii sunt acuzaţi că au influenţat luarea deciziilor în Parlamentul European în favoarea Qatarului, gazda Cupei Mondiale de fotbal, în schimbul unor sume de bani şi cadouri. Pe măsură ce evenimentele continuă să se deruleze, Parlamentul UE are în vedere reforme pentru a garanta transparenţa şi responsabilitatea membrilor săi, conform Agerpres .

Reforme pentru mai multă transparenţă

Săptămâna aceasta, la Strasbourg, preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a prezentat un prim pachet de reforme anticorupţie. Metsola a promis că va asigura "mai multă transparenţă" şi "responsabilitate" printr-o "abordare în primă fază" care prevede un control mai riguros al celor "care reprezintă ţări terţe şi interesele acestora".

Politiciana creştin-democrat intenţionează să introducă o aşa-numită "perioadă de reflecţie" în timpul căreia foştii legislatori europeni nu se pot înregistra pentru a face lobby după încheierea mandatului lor. Printre altele, măsurile ar include o mai bună responsabilitate şi controale mai bune asupra lobbyiştilor, precum şi un control mai bun al accesului la sediile Parlamentului.

Surse din Parlament au declarat anterior că unele dintre propunerile de reformă ar putea fi puse în aplicare în următoarele săptămâni, dacă există sprijin politic.

Partidul Verzilor a anunţat deja că propunerile nu merg suficient de departe şi a cerut, de exemplu, să fie publicate sancţiunile pentru parlamentarii care nu respectă orientările şi regulile. Grupul conservator ECR a apreciat că este absolut clar că Parlamentul nu poate continua în acest mod şi a salutat propunerile. Social-democraţii, care au fost deosebit de afectaţi de scandal, au fost de asemenea de acord în principiu.

Implicaţii suplimentare

În sesiunea plenară din această săptămână, Parlamentul European a votat pentru ca Marc Angel să devină unul dintre cei 14 vicepreşedinţi ai săi. Parlamentarul socialist din Luxemburg o înlocuieşte pe Eva Kaili, care a fost destituită din funcţie după ce au apărut suspiciuni. Miercuri, în al doilea tur de scrutin din plenul reunit la Strasbourg, Angel a primit 307 voturi, mai mult decât cele 296 de voturi necesare pentru majoritatea absolută.

În urma acuzaţiilor de corupţie, toate activităţile legate de Qatar în Parlamentul European au fost suspendate. Acestea includ toate acţiunile privind legislaţia referitoare la Qatar, inclusiv liberalizarea vizelor şi acordul UE-Qatar privind aviaţia, precum şi orice vizite planificate.

Cu toate acestea, scandalul ia amploare. Imunitatea altor doi membri ai Parlamentului European, care sunt anchetaţi în legătură cu scandalul de corupţie legat de Qatar, va fi suspendată.

Autorităţile belgiene au cerut ridicarea imunităţii pentru doi deputaţi socialişti şi democraţi, belgianul Marc Tarabella şi italianul Andrea Cozzolino, a declarat Metsola la 16 ianuarie. Solicitarea este în prezent examinată de comisia juridică a Parlamentului, a adăugat ea. Preşedinta Parlamentului a declarat anterior că se aşteaptă ca o decizie finală să fie luată la următoarea sesiune plenară din 13 februarie.

Anchetă penală

Între timp, Pier Antonio Panzeri, fostul deputat european implicat în ancheta de corupţie din Parlamentul European, a semnat un acord de cooperare, a anunţat procurorul general belgian într-un comunicat din 17 ianuarie.

Panzeri trebuie să facă "declaraţii substanţiale, revelatoare, veridice şi complete" cu privire la ancheta de corupţie legată de Qatar, inclusiv cu privire la propria sa implicare şi la cea a altor persoane implicate, se arată în comunicat.

Fostul deputat european trebuie să furnizeze detalii despre aranjamentele financiare cu alte ţări implicate, structurile financiare create şi "identitatea persoanelor pe care recunoaşte că le-a mituit".

În schimb, Panzeri va primi o pedeapsă limitată care include închisoare, o amendă şi confiscarea tuturor bunurilor dobândite în legătură cu presupusa infracţiune. Potrivit avocatului său, Panzeri urmează să primească o pedeapsă de cinci ani de închisoare, din care cea mai mare parte va fi cu suspendare, a declarat acesta la postul de televiziune belgian RTL la 18 ianuarie.

La începutul acestei săptămâni, un tribunal italian din Brescia a admis cererea procurorilor belgieni de extrădare a fiicei lui Panzeri în legătură cu aşa-numitul scandal Qatargate. Cererea de extrădare a soţiei lui Panzeri a fost deja aprobată. Ambele cauze vor fi deferite acum Curţii Supreme de Casaţie din Italia.

Premierul italian Meloni: Nu este "treaba italienilor"

Scandalul de corupţie a provocat o undă de şoc în Europa. La o conferinţă de presă de sfârşit de an, în decembrie, premierul italian Giorgia Meloni a declarat: "Un lucru mă enervează foarte tare: mulţi colegi internaţionali definesc aceste evenimente ca fiind "treaba italienilor", ca şi cum ar fi o pată pe naţiunea noastră", a spus ea. "În acest caz nu este vorba doar de italieni, ci şi de belgieni, greci şi persoane din alte ţări. Dacă este ceva, este o problemă de partid, opera socialiştilor", a adăugat politiciana de extremă dreapta.

Preşedinta grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, spaniola Iratxe Garcia, a cerut ca celor implicaţi în acest caz să li se aplice întreaga măsură a legii, întrucât au comis "infracţiuni pe care ştiau că le-au comis". Ea a spus că toţi europarlamentarii din familia sa politică au fost dezamăgiţi. În decembrie, Pedro Sanchez, prim-ministrul spaniol social-democrat, a calificat acuzaţiile de corupţie drept un caz de "extremă gravitate". El a mai spus că ar trebui să se acorde încredere deplină preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, şi sistemului de justiţie belgian.