Astăzi se împlinesc 137 de ani de la naşterea marelui om de ştiinţă Henri Coandă, academician, inginer, pionier al aviaţiei, fizician şi inventator. A fost atras încă din copilărie de efectele vântului şi avea să devină una dintre cele mai sclipitoare personalităţi ştiinţifice ale secolului trecut.

Savantul Henri Coandă FOTO Adevărul

Capacitatea creatoare ale lui Henri Coandă s-au concretizat în peste 250 de invenţii şi peste 700 de brevete, cu aplicații în diverse domenii – aeronautică, construcţii, transporturi, industrie, medicină, biologie, protecţia mediului. Numele său rămâne strâns legat de fenomenul aerodinamic ce îi poartă numele – ”Efectul Coandă”, graţie căruia a construit primul avion cu reacţie din lume, prezentat la Salonul Aeronautic de la Paris în toamna anului 1910,, arată Muzeul Național al Aviației Române.

Cu ocazia prezentării avionului ,,Coandă model 1910, celebrul inginer francez, Gustave Eiffel spunea : ,,Coandă s-a născut cu 30, dacă nu cu 50 de ani prea devreme”. Biplanul construit de Coandă a făcut senzaţie tocmai din lipsa elicei care a fost înlocuită printr-o turbină proiectată de el, în care inventatorul îşi pusese cele mai mari aşteptări.

Primele experimente aerodinamice

Henri Coandă s-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase, tatăl său fiind generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Bucureşti şi fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp, în 1918, iar mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. În primii ani de școală nu a fost un elev care să exceleze, fiind ameninţat uneori de corigenţă la matematică. Henri Coandă i-a avut ca profesori pe Garabet Ibrăileanu şi A.D Xenopol, datorită cărora a devenit un elev de excepţie, pasionat de matematică.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni un avion fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910.

Coandă a susținut după 1956 că în timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. Deocamdată nu au fost găsite surse contemporane evenimentului care să coroboreze această narațiune.

Henri Coandă a povestit întâmplarea într-o scrisoare adresată inginerului Constantin Gheorghiu în anul 1964: ''... aparatul s-a ridicat, chiar cam prea iute, n-a fost vina mea, dar la un moment dat a alunecat pe o aripă şi s-a prăbuşit şi a ars complet. Norocul meu că nu aveam nici capotaj, nici nu eram legat de scaun, aşa că am fost aruncat afară şi n-am ars.'' În urma observării comportamentului fuselajului, Henri Coandă a notat un fenomen ce avea sa-i poarte numele - ''efectul Coandă'', brevetat în anul 1934, sub numele ''Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid''.

Această încercare a constituit primul zbor din lume al unui aeroplan propulsat prin reacţie. O machetă la scara 1:1 a avionului Coandă 1910 a fost realizată la I.C.A. Braşov (actuala I.A.R Braşov) şi se află expusă la Muzeul Militar din Bucureşti.

A construit avioane cu elice de mare performanță

Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele. În 1934 obține un brevet de invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „Efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex. Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet și altele.

Henri Coandă revine definitiv în țară în 1969, ca director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coandă a murit la București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.