Mai puțin accesibili în trecut, Munții Poiana Ruscă au devenit populari în ultimii ani ca destinații de vacanță în România, odată cu modernizarea infrastructurii rutiere. Aici se află câteva locuri unicat în România.

Mai puțin accesibili în trecut, Munții Poiana Ruscă au devenit populari în ultimii ani ca destinații de vacanță în România, odată cu modernizarea infrastructurii rutiere. Munții Poiana Ruscă se află în vestul României și ocupă, în cea mai mare parte, teritoriul județului Hunedoara, dar și al județelor învecinate Timiș și Caraș-Severin.

Orașele din care turiștii își pot începe aventura de vacanță în Munții Poiana Ruscă sunt Hunedoara, Hațeg și Deva, din județul Hunedoara, Lugoj și Făget, din județul Timiș, și Caransebeș din județul Caraș-Severin. De aici, șoselele se afundă în păduri, urcând pe văile unor râuri de munte, pe care se înșiruie din loc în loc foste așezări miniere, înființate în secolele trecute.

Indiferent de orașul din care pornesc, drumurile din Munții Poiana Ruscă traversează zeci de kilometri de pădure, care înconjoară ca niște brâuri largi culmile domoale ocupate de cele mai pitorești așezări din regiune: satele din Ținutul Pădurenilor din Hunedoara (video).

Pentru a ajunge în satele pădurenilor, aflate la 900 - 1300 de metri altitudine, călătorii urcă porțiuni abrupte și sinuoase ale drumurilor modernizate în ultimii ani, ori rămase încă în starea de drumuri forestiere, accesibile doar vara.

Satele din Munții Poiana Ruscă își datorează și ele existența resurselor naturale bogate ale regiunii, unele exploatate din cele mai vechi timpuri. În vremea romanilor, ținutul „rustic” – toponimul care dă numele masivului - aflat atunci apropierea centrului urban Sarmizegetusa, era un district minier important al Daciei Romane.

Aici au continuat să trăiască populații băștinașe ale Daciei, ocupate cu creșterea animalelor și cu exploatarea pădurilor și a zăcămintelor de fier și de marmură. Resursele bogate au dus la înființarea celor mai multe sate din Munții Poiana Ruscă (video), iar izolarea ținutului a ajutat la conservarea unei culturi aparte a comunităților.

Toate minele și mai multe cariere de piatră din Munții Poiana Ruscă au fost închise după 1990, iar odată cu ele, multe sate din Ținutul Pădurenilor din Hunedoara s-au depopulat.

Activitatea industrială s-a redus aproape complet în zonă, creșterea animalelor a devenit tot mai puțin atractivă pentru localnici, iar muncile forestiere și-au pierdut amploarea din trecut. În schimb, turismul a câștigat tot mai mult teren, iar numărul pensiunilor și ofertelor de cazare a crescut în regiune.

Atracții turistice în Munții Poiana Ruscă

Aerul curat și bogăția florei sălbatice, pădurile seculare, satele arhaice din Ținutul Pădurenilor, carierele de marmură și șoselele spectaculoase de munte sunt motivele principale pentru care Munții Poiana Ruscă au devenit atractivi ca destinații de vacanță în România.

Adevărul.ro prezintă cele mai atractive locuri de vacanță în Munții Poiana Ruscă:

Lacul Cinciș - litoralul de la munte

Lacul Cinciș din Hunedoara (video), numit de localnici „litoralul de la munte”, a fost amenajat la începutul anilor ‘60, fiind necesar pentru alimentarea cu apă a Hunedoarei și combinatului siderurgic din Hunedoara.

Barajul Lacului Cinciș, de pe râul Cerna din Hunedoara, cu o lungime de 221 de metri şi o înăţime de 48 de metri, a fost construit în numai 14 luni, în perioada 1962 - 1963. Barajul se află la zece kilometri de centrul municipiului Hunedoara, în amonte, iar în spatele lui se întinde, pe circa 250 de hectare Lacul Cinciș din Hunedoara, care avea să înghită vetrele mai multor sate și cătune din Ținutul Pădurenilor din Hunedoara.

Lacul Cinciș din Hunedoara a devenit una dintre cele mai căutate zone de agrement din vestul României.

Pe malul său drept se înșiruie, pe mai mulți kilometri, numeroase pensiuni, locuri de agrement, moteluri și case de vacanță, înconjurate de dealuri și păduri, iar țărmul opus este acoperit complet de păduri, păstrând câteva din ruinele fostelor așezări înghițite de ape.

Cum ajungem la cariera de marmură Ruschița

Cea mai spectaculoasă carieră de marmură din România se află la Ruschița (județul Caraș-Severin), în Munții Poiana Ruscă.

Înainte de a ajunge în ținutul sălbatic în care se înfățișează marea carieră de marmură Ruschița, drumul de pe valea Rușchiței traversează satele Ruschița și Rusca montană, localități miniere înființate în secolul al XVIII-lea odată cu primele mine metalice și exploatări de păduri din ținutul montan.

Marmura de Rușchița a fost exploatată de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar cariera care s-a adâncit în munte a ajuns să ocupe mai mult de 40 de hectare. De aici sunt tăiate blocuri uriaşe de marmură de diferite nuanţe, de la alb la gri, roz, roz-gălbui şi roşiatic.

„Datorită frumuseții fascinante, marmura de Rușchița a fost integrată, în ultimii zece ani, în proiecte faimoase din întreaga lume”, informau reprezentanții carierei de marmură.

Drumul forestier (video) care trece pe la poalele carierei de marmură continuă spre județele Hunedoara și Timiș.

La cariera de marmură Ruschița se poate ajunge și din Hunedoara, pe șoseaua Hunedoara - Lunca Cernii de Jos, însă ultima porțiune a drumului nu este modernizată.

La 7 - 8 kilometri de carieră, peste munți, „Drumul marmurei” coboară în lunca Cernii, unde se află câteva dintre cele mai pitorești din România: Negoiu (video), Lunca Cernii de Jos, Lunca Cernii de Sus, Meria și, pe munte, la aproape 1.300 de metri altitudine, satul Vadu Dobrii din Hunedoara - locuit de trei - patru familii.

„Satul Vadu Dobrii din Hunedoara are foarte multe avantaje pentru ca oamenii ajunși aici să aibă un stil de viață sănătos. Este un loc retras, unde nu ai presiunea orașului, iar în câteva zile dacă stă cineva aici o să vadă imediat ce înseamnă aerul curat, de la peste 1.000 de metri altitudine, ce înseamnă apa bună și hrana sănătoasă. Pentru că pe aceste creste oamenii s-au rezumat doar la apa din fântână, nu s-a putut face agricultură intensivă, astfel că pământul de aici nu este chimizat, este o zonă ecologică. Flora spontană este bogată în plante medicinale. Le găsești peste tot, la câțiva pași”, relata Eugen Pascotescu, un terapeut stabilit în satul Vadu Dobrii din Hunedoara (video).

În apropiere de satul Vadu Dobrii din Hunedoara se află Vârful Rusca (1.359 metri), aflat pe unul dintre traseele marcate de drumeție din Ținutul Pădurenilor din Hunedoara. Alte trasee de drumeție coboară pe drumuri de plai și forestiere spre alte mici sate din Munții Poiana Ruscă, mai apropiate de Hunedoara.

Satul de marmură din Ținutul Pădurenilor

Locuit de câteva familii, satul Alun din Hunedoara se distinge între celalalte așezări din Ținutul Pădurenilor din Hunedoara prin drumul său de marmură de la intrarea în sat, loc unde se află și cariera de marmură Alun (video).

„Acest drum a fost construit în anii ´60 - ´70, pentru ca structura lui solidă să permită ca blocurile de marmură, de câte 5 – 10 tone, să poată fi coborâte în siguranţă pe panta dealului”, relata Mircea, un localnic din satul Alun din Hunedoara.

Cariera de marmură de la Alun a fost exploatată din secolul al XIX-lea, în vremea când Ţinutul Pădurenilor devenise o zonă de interes deosebit pentru statul austro-ungar, datorită bogatelor sale zăcăminte de fier şi a întinderilor de pădure.

O biserică de marmură a fost construită în anii ‘30, în satul Alun din Hunedoara, iar localnicii au folosit din abundență marmura în gospodării. Vechea biserică a satului a fost ridicată din lemn în urmă cu peste două secole și se numără și ea printre atracțiile Hunedoarei.

În anii ´80, de la Alun au fost extrase blocuri de marmură folosite la construcţia Casei Poporului şi tot din Alun îşi au originea coloanele de marmură ce împodobeau vila familiei Ceauşescu din cartierul Primăverii.

Cariera de marmură Alun a intrat în conservare de la începutul anilor ´90. De atunci şi soarta satului s-a schimbat. Mulţi dintre localnici se mutaseră între timp în Hunedoara, iar aşezarea a continuat să se depopuleze până când a ajuns la mai puţin de zece locuitori.

Șoselele montane spectaculose din Munții Poiana Ruscă

Drumul de marmură din satul Alun este degradat și este indicat mai degrabă plimbărilor pe jos, în schimb un alt drum se află în șantier, spre „satul de marmură din Hunedoara”. Alături de drumul de marmură din satul Alun, alte șosele noi fac din călătoria în Munții Poiana Ruscă un mod plăcut de a petrece timpul liber.

Cel mai spectaculos drum montan se numește „Transluncani” și a fost modernizat în perioada 2018 - 2020, în județul Timiș, într-o zonă sălbatică din Munții Poiana Ruscă, apropiată de județele Hunedoara și Caraș-Severin.

Șoseaua aflată în zona comunei Tomești a fost săpată în munte la altitudinea de 700 de metri și cuprinde numeroase serpetine, pe lungimea ei de aproximativ cinci kilometri.

Modernizată în urmă cu un deceniu, șoseaua Hunedoara - Lunca Cernii de Sus (50 de kilometri), a scos din izolare mai multe sate de pe valea Cernei din Hunedoara (video) și a devenit o atracție turistică, datorită traseului său spectaculos.

Cea mai înaltă șosea din Munții Poiana Ruscă modernizată și ea în ultimii ani, urcă din Hunedoara pe valea Zlaștiului, spre satul Poiana Răchițelii din Hunedoara, aflat la peste 1.000 de metri altitudine și la circa 40 de kilometri de municipiu.

Condrii seculari din Munții Poiana Ruscă

Drumul montan străbate satele arhaice Cerbăl, Socet și Poiana Răchițelii, iar la capătul lui și satului din munți, încep drumurile spre pădurile seculare din Munții Poiana Ruscă.

Aflați în apropierea satelor Bătrâna (video), Vadu Dobrii și Poiana Răchițelii, Codrii seculari de pe valea Dobrișoarei și Prisloapei, cuprind, potrivit specialiștilor, arboret natural cu structuri pluriene, cvasivirgine, de dimensiune mare şi vârstă de până la 200 de ani.

Flora și fauna întinderilor de pădure au contribuit la declararea unei zone de peste 450 de hectare din Munții Poiana Ruscă ca rezervație forestieră. Specii de fluturi extrem de numeroase, dar și unele rare ca Lycaena helle, au contribuit la statutul de rezervație forestieră primit de pădurile din Munții Poiana Ruscă. În plus, ecosistemele de pe Valea Dobrei au suferit extrem de mici modificări create de oameni de-a lungul timpului.

Câteva drumuri forestiere care pornesc de la marginea satelor din Bătrâna, Vadu Dobrii și Poiana Răchițelii duc spre codrii seculari din Munții Poiana Ruscă.

Pădurile care ocupă văile Dobrei și ale afluenților săi depășesc peste 15.000 de hectare și înconjoară sate unde mai trăiesc câteva zeci de oameni, cel mai cunoscut dintre ele fiind Bătrâna - un sat pitoresc de la limita județelor Hunedoara și Timiș.