Şase secrete ascunse în Cina cea de Taină a lui Leonardo Da Vinci. Pe câte din ele le-aţi remarcat?
Tabloul „Cina cea de Taină” al renumitul artist şi om de ştiinţă Leonardo da Vinci este una dintre cele mai cunoscute și reprezentative picturi din lume. Un blogger susţine că în capodopera realizată în 1495 d.Hr. sunt ascunse şase simboluri, care spun întreaga poveste a arestării şi învierii lui Iisus.
Capodopera lui Leonardo da Vinci fascinează în continuare. Foto arhivă
Pictura a revenit în atenţia publicului în contextul în care foarte multe persoane au asociat o secvenţă controversată din deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris cu Cina cea de Taină, în ciuda explicaţiilor pe care le-au dat organizatorii, care au spus că este repezentată o sărbătoare păgână dedicată zeilor.
Un un blogger numit Culture Critic a explicat pe pagina sa că, de fapt, Leonardo da Vinci a reuşit într-un singur tablou să spună întreaga poveste a arestării şi apoi a învierii lui Iisus, prind introducerea a şase elemente, pe care mulţi dintre noi le trecem cu vederea, relatează DailyMail .
Biblia spune povestea ultimei cine din anul 33 d.Hr., când Iisus s-a așezat la masă cu cei 12 apostoli ai săi și le-a spus că unul dintre ei îl va trăda. El a binecuvântat pâinea și vinul și le-a explicat că acestea reprezintă trupul Său care va fi frânt și sângele pe care îl va vărsa pentru iertarea păcatelor lor.
Culture Critic, despre care DailyMail afirmă că ar fi istoric, se concentrează mai puţin pe figura centrală, adică pe Iisus, şi mai mult pe modul în care sunt înfăţişaţi apostolii, transfiguraţi de vestea pe care tocmai au primit-o.
Cele şase elemente cu valoare de simbol
Iuda, care îl condamnase deja pe Iisus la moarte prin dezvăluirea locației sale înainte de cină, este proiectat în umbră, în timp ce ia una dintre cele 30 de monede de argint pe care le-a primit ca plată pentru trădarea liderului său, dar şi cu punga de arginţi în mână, potrivit bloggerului.
Chiar lângă mâna lui Iuda se află ceea ce pare a fi un recipient cu sare pe care el l-a răsturnat, simbolizând legământul său rupt cu Dumnezeu, a mai scris Culture Critic în postarea sa de pe X.
„Complexitatea și simbolismul, combinate, i-au făcut pe oameni să speculeze încă de când da Vinci a creat pictura. Și, ca întotdeauna la Leonardo, nimic nu este întâmplător”, a scris el.
Teoria cu privire la sare a mai fost vehiculată de unii cercetători, însă solniţele nu au fost inventate până la sfârșitul anilor 1800.
Culture Critic continuă să explice că privindu-l pe Hristos, realizat de da Vinci în timp ce întinde mâna după pâine și vin, se poate vedea poziția sa într-o formă triunghiulară, care ar fi încă un simbol ascuns. Acesta ar semnifica Sfânta Treime, adică doctrina creștină care afirmă că Dumnezeu există ca trei persoane: Dumnezeu Tatăl, Iisus Fiul și Duhul Sfânt.
Da Vinci a mers și mai departe, spune criticul, pictându-l pe Sfântul Petru ținând în mână un cuțit. Cercetătorul consideră că, de fapt, cuțitul ar sugera încercarea lui Petru de a-l salva pe Iisus, tăindu-i urechea lui Malchus în timp ce acesta îl aresta pe Domnul și Mântuitorul lor, prefigurând în același timp sfârșitul lui Iuda. (Malchus, un servitor al Marelui Preot evreu Caiafa, se număra printre cei cărora li s-a ordonat să îl aresteze pe Iisus).
Pasajul biblic Matei 27:3-10 descrie moartea lui Iuda, spunând că acesta s-a simțit vinovat pentru trădarea sa și a încercat să returneze banii care i-au fost dați înainte de a-i arunca preoților șefi și bătrânilor și de a decide să se spânzure. Cu toate acestea, Faptele Apostolilor 1:18-19 descrie o moarte mai cumplită. „Cu răsplata pe care a primit-o pentru răutatea sa, Iuda a cumpărat un câmp; acolo a căzut cu capul înainte, trupul i-a explodat și toate intestinele i s-au revărsat”, citează istoricul.
Sfântul Toma stă la stânga și în spatele lui Iisus cu degetul „ridicat curios în aer”, ceea ce ar putea simboliza faptul că apostolul a cerut mai târziu dovezi că Iisus a înviat din morți, mai susține Culture Critic.
Toma și-a pus degetul într-o rană din coasta lui Iisus pentru a obține o dovadă și, potrivit Ioan 20:29 din Biblie, Domnul i-a spus: „Ai crezut pentru că M-ai văzut? Fericiți cei ce nu au văzut și totuși cred”. În legătură cu Toma, sunt şi persoane care au susținut, de asemenea, că figura este un portret al lui da Vinci, care a fost, de asemenea, un sceptic al învierii lui Hristos.
Există, de asemenea, segmente ale picturii care rămân încă un mister, cel mai comun fiind presupusa femeie care stă lângă Iisus. Deși identitatea ei nu a fost niciodată confirmată, unii cred că este Maria Magdalena, care a călătorit cu Iisus și a fost una dintre adeptele sale devotate. Alții au sugerat că este de fapt cel mai tânăr discipol, Ioan, a cărui piele palidă și trăsături feminine ar fi putut să-i facă pe oameni să creadă că este imaginea unei femei.
Toate aceste detalii au revenit în atenţie în care scena „Festivite” din deschiderea Jocurilor Olimpice pare să facă referire tocmai a acest tablou. Scenariul de la Paris a înfăţişat dansatori, artiști travestiți și un DJ pozând în fața unei mese, într-o scenă care părea să reprezinte ultima masă a apostolilor cu Hristos.
Regizorul francez Thomas Jolly a susţine, însă, că nu se referea la Cina cea de Taină, ci mai degrabă la zeul grec al vinului și al festivităților, Dionysos, conectând Jocurile la rădăcinile lor grecești. Deși Thomas Jolly a susținut că imaginile nu au nicio legătură cu Cina cea de Taină, producătorii Jocurilor Olimpice au dezvăluit pentru The Wrap că el s-a inspirat din celebra pictură a lui Leonardo da Vinci pentru a crea decorul.
Sursa: adevarul.ro