La șase luni de la invadarea Ucrainei, impactul războiului asupra economiei globale se anunță devastator: din New York și Bonn până în Kampala (Uganda), Bangkok și Johannesburg, guvernele, companiile și gospodăriile din întreaga lume resimt efectele inflației ridicate și creșterea abruptă a facturilor la electricitate. Europa se află în pragul recesiunii.

În Germania, amenințarea cu întreruperea gazului din Rusia ar putea sili guvernul să impună economii la gaz, riscând efecte devastatoare asupra industriilor de la prelucrarea metalului la farmaceutică și spălătoriile profesionale.

Martin Kopf , directorul uneia din oțelăriile Zinkpower GmbH de la periferia Bonnului, se teme că nu va avea suficient gaz pentru a menține în stare topită 600 de tone de zinc în valoare de 2.5 milioane de euro. Zincul e folosit pentru a preveni ruginirea diferitelor componente pentru mașini, clădiri, panouri solare și turbine de vânt. Bărbatul explică că în lipsa curentului riscă să-și piardă echipamentele folosite pentru galvanizare.

De asemenea, majorarea prețurilor și penuriile alimentare, agravate de diminuarea exporturilor de îngrășăminte și grâne din Ucraina și Rusia, riscă să provoace foamete generalizată și tulburări sociale în țările aflate în curs de dezvoltare.

Risc de recesiune în întreaga lume

Războiul din Ucraina se reverberează în țări aflate la mare distanță de Ucraina. De pildă proprietara unui magazin alimentar de la periferia Kampala, capitala Ugandei spune că a observat fenomenul economic al „shrinkflației” în care păstrează prețul unui produs, dar cantitatea lui se diminuează.

De pildă, pâinea s-a micșorat de la un kilogram la 850 de grame.

De la începutul războiului din Ucraina, Fondul Monetar Internațional a degradat perspectiva economiei globale pentru a patra oară în mai puțin de un an. Creșterea economică pentru acest an, estimată în iulie 2021 la 4,9%, a scăzut la 3,2%. Anul trecut, a fost de 6,1%.

„Lumea ar putea ajunge curând în prag de recesiune, după doar doi ani după precedenta”, a spus Pierre-Olivier Gourinchas, economist principal la Fondul Monetar Internațional.

Datele transmise de programul pentru Dezvoltare al ONU arată că, în primele trei luni ale războiului, creșterea prețurilor la alimente și energie a aruncat în sărăcie 71 de milioane de oameni din întreaga lume. Țările din Balcani și din Africa subsahariană au fost cele mai afectate. Până la 181 de milioane de persoane din 41 de țări ar putea suferi o criză de alimente în acest an, a estimat Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Economia globală se afla deja sub presiune înainte ca președintele rus Vladimir Putin să ordone invazia Ucrainei. Inflația crescuse vertiginos pe măsură ce o redresare mai puternică decât anticipat din recesiunea pandemică a copleșit fabricile, porturile și depozitele de marfă, provocând întârzieri, penurii și creșteri de prețuri. Drept răspuns, băncile centrale au început să majoreze ratele dobânzilor pentru a încerca să reducă creșterea economică și să domolească prețurile în creștere.

Robin Brooks, economist șef la Institutul Internațional de Finanțe, explică că s-au întâmplat mai multe lucruri în același timp, ceea ce a făcut ca oscilațiile ratei inflației și ale creșterii economice să devină mai dificil de gestionat.

Politica zero-COVID impusă în China a slăbit grav a doua cea mai mare economie a lumii. La acea vreme, multe țări în curs de dezvoltare încă se luptau cu pandemia și cu datoriile mari pe care și le asumaseră pentru a-și proteja populația de un dezastru economic.

Războiul din Ucraina a pus și mai multă presiuni pe economile lumii

Toate aceste provocări ar fi putut fi pesemne gestionabile. Apoi, pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina și Occidentul a răspuns cu sancțiuni grele. Ambele acțiuni au perturbat comerțul cu alimente și energie. Rusia este al treilea mare producător de petrol din lume și unul dintre principalii exportatori de gaze naturale, îngrășăminte și grâu. Fermele din Ucraina hrănesc milioane de oameni la nivel mondial.

Syahrul Yasin Limpo, ministrul indonezian al agriculturii, a avertizat în această lună că prețul tăițeilor instant, un aliment de bază în această țară din Asia de Sud-Est, s-ar putea tripla din cauza creșterii prețurilor la grâu. În Malaezia vecină, Jimmy Tan, cultivator de legume, deplânge faptul că prețurile îngrășămintelor au crescut cu 50%. De asemenea, el plătește mai mult pentru consumabile precum folii de plastic, pungi și furtunuri.

Marea majoritate a oamenilor trăiesc în sărăcie în Pakistan, a cărui s-a depreciat cu până la 30% față de dolar, iar guvernul a crescut prețurile la electricitate cu 50%.

Muhammad Shakil, un importator și exportator, spune că nu mai poate obține grâu și năut din Ucraina.

"Acum că trebuie să importăm din alte țări, suntem nevoiți să plătim mai mult" - uneori cu 10%-15% mai mult”, a spus Shakil.

Europa, cea mai afectată de reducerea importurilor de energie din Rusia

Europa a primit o lovitură puternică din cauza dependenței sale de importurile de petrol și gaz din Rusia. În special Europa este amenințată de recesiune, având în vedere că Kremlinul restricționează fluxurile de gaze naturale utilizate pentru încălzirea locuințelor, generarea de electricitate și alimentarea fabricilor. Prețurile sunt de 15 ori mai mari decât erau înainte ca Rusia să maseze trupe la granița ucraineană în martie 2021.

"Există mult mai multe riscuri și presiuni recesioniste în Europa decât în restul economiilor cu venituri ridicate", a declarat Adam Posen, președinte al Institutului Peterson pentru Economie Internațională și fost responsabil politic al Băncii Angliei.