Șase din zece copii ucraineni aflați în România vor clase speciale în școlile românești

Șase din zece copii ucraineni aflați în România vor clase speciale în școlile românești

Un sondaj realizat de organizaţia Salvaţi Copiii România arată că 6% dintre copiii ucraineni, care au venit în România în urma invaziei Rusiei, au participat la cursuri în școlile românești. 73% dintre ei au ales să-și continue educația la distanță, urmând programa ucraineană. Însă, pentru mulți participarea la cursuri în școlile românești este dificilă din pricina faptului că 71% dintre ei nu cunosc deloc limba română.

Copiii vor la şcoala FOTO Salvaţi Copiii România

Copiii ucraineni vor clase speciale în școlile din România. Foto: Salvați Copiii România

Astfel, pentru 64% dintre copii ucraineni aflați în România, mamele ar prefera ca în anul școlar 2022-2023 să fie organizate clase speciale în școli, pentru ca aceștia să-și poată continua educația în sistem ucrainean.

Potrivit sondajului realizat de organizația Salvați Copiii, circa trei sferturi dintre copiii ucraineni aflați în România și-au continuat educația la distanță, urmând online programa din Ucraina, în timp ce 7% dintre aceștia și-au întrerupt complet educația. Totodată, 6% au frecventat școlile românești, unde s-au organizat clase speciale cu predare potrivit programei ucrainene și cu profesori din țara de origine, doar 1% fiind înscriși ca audienți în sistemul românesc de educație.

Totuși, analizând opțiunile mamelor cu privire la continuarea educației copiilor pe durata șederii în România, cea mai frecvent exprimată (pentru 64% dintre copii) este continuarea educației în sistem ucrainean, în cadrul unor clase speciale organizate în școlile românești, în timp ce pentru aproape un sfert dintre copii (24%) mamele ar prefera o integrare treptată, prin parcurgerea unui an pregătitor în sistem ucrainean, dar cu predare intensivă a limbii române, urmat de integrarea în sistemul românesc, arată datele unui sondaj online realizat de Salvați Copiii România, pe un eșantion neprobabilistic, bazat pe răspunsurile a 344 de mame provenind din Ucraina și aflate pe teritoriul României împreună cu copiii lor, integrați în programul de asistență umanitară al organizației”, potrivit sursei citate.

Numărul total de copii menționat de respondente este de 610, dintre care 493 cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani.

Pentru doar 9% dintre copiii ucraineni, soluția aleasă ar fi cea a integrării directe în sistemul românesc, alături de colegi de clasă români și cu o predare intensivă a limbii române. Diferența de 3% este reprezentată de copii ai căror mame ar prefera o altă variantă.

Andrei (7 ani) și Bogdan (9 ani) au supraviețuit ca prin minune unui atac în care casa lor din Cernihiv a fost complet distrusă. Au urmat trei luni grele, cu multe drumuri prin patru țări: Ucraina, Moldova, Bulgaria și România. Acum, cei doi frați locuiesc în București, unde vin la Școala de vară a Salvați Copiii România. Au fost în tabără, cu copiii din centrul educațional al organizației și au reușit să ia primele lecții de limba română”, potrivit sursei citate.

Referitor la variantele preferate de continuare a educației, organizația Salvați Copiii a analizat și nivelul de cunoaștere a limbii române de către copiii ucraineni. Așadar:

· aproximativ trei sferturi dintre ei (71%) nu cunosc deloc limba română;

· 28% au început să învețe limba română, însă nu au atins un nivel care să le permită continuarea educației în limba română;

· doar 1 din 100 de copii ucraineni au învățat bine limba română sau o știau înainte de venirea în România, fiind de etnie română.

Fiind întrebate care consideră că ar fi principalele obstacole care îngreunează integrarea copiilor ucraineni în sistemul românesc de educație, 90% dintre mame au menționat barierele lingvistice. Următorul impediment este reprezentat de lipsa de certitudine cu privire la durata șederii în România și perspectivele de viitor, conform răspunsurilor a 45% dintre mame.

Diferențele între programa ucraineană și cea românească (33%) și dificultățile legate de procesul de echivalare a studiilor urmate în Ucraina (15%) reprezintă alte bariere frecvent indicate, în timp ce o eventuală respingere a copiilor ucraineni de către colegii sau profesorii români nu pare a reprezenta un motiv frecvent de îngrijorare, fiind indicată doar de 12, respectiv 10% dintre mamele din Ucraina”, conform Salvați Copiii.

Cu privire la accesul la educație al copiilor în perioada situată între sosirea în România și vacanța de vară, se remarcă faptul că 73% din numărul total de copii ai respondentelor și-au continuat educația la distanță, urmând online programa ucraineană, în timp ce 7% și-au întrerupt complet educația și 6% au frecventat școli românești unde s-au organizat clase speciale.

Diferența de 11 procente este reprezentată de alte situații, precum copii sub vârsta școlară sau copii care au venit în România după începerea vacanței.

În ceea ce privește încrederea mamelor în capacitatea statului român de a asigura condițiile necesare pentru continuarea educației copiilor ucraineni începând cu anul școlar 2022/2023, se remarcă faptul că aproape jumătate dintre respondente (46%) au indicat niveluri ridicate de încredere (foarte încrezătoare și încrezătoare), în timp ce 19% dintre ele înclină spre lipsa de încredere (foarte neîncrezătoare sau neîncrezătoare). Diferența de 36 de procente este reprezentată de cele care manifestă o atitudine neutră (nici încrezătoare nici neîncrezătoare) sau au optat să nu răspundă la această întrebare”, potrivit sursei menționate.

Sondajul a fost realizat în perioada 20 iulie – 20 august, pe un eșantion de 344 de mame. La nivelul eșantionului, media numărului de copii este de 1.77, cu o valoare mediană de 2, cele mai multe respondente fiind din orașele: Constanța (107), București (77), Suceava (54) și Iași (41). Cu privire la situația profesională, 79% dintre respondente nu lucrează, 12% lucrează cu normă întreagă, iar 9% cu normă parțială.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 O poveste stranie, dar stranie rău de tot...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Ce a scris Qeqa Krelani, cea mai cunoscută jurnalistă sportivă din Kosovo, despre evenimentele de la București

4 Judecați voi diferența dintre România și Kosovo...

5 Rămășițele unui OZN în formă octogonală, doborât de un avion de luptă american F-16, au fost recuperate din Lacul Huron