Într-un interviu pentru „Adevărul”, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, Emilian Popovici spune că pandemia nu s-a încheiat, că suntem încă în pericol, iar cea mai de nedorit posibilitate este apariția unui SARS-CoV-3.

Sunt cel puțin trei posibilități de evoluție a pandemiei de acum încolo, atrage atenția specialistul epidemiolog. „O primă posibilitate este aceea ca să se continue cu linia aceasta Omicron, care se știe că are o transmisibilitate din ce în ce mai crescută, prin ultimele subvariante apărute. Dar, în același timp, generează forme grave de boală mult mai puțin frecvent și de asemenea mai puține decese”, subliniază prof.dr. Emilian Popovici.

Un loc rezervat în panoplia virusurilor

Unii cercetători, adaugă expertul, consideră că evoluția pe această linie Omicron ar putea transforma această manifestare pandemică într-o formă de hiperendemie sau de endemie pur și simplu cu care să ne obișnuim: „Pentru că virusul SARS-CoV-2, care dă boala COVID-19, și-a câștigat un loc de drept în panoplia virusurilor, așa cum sunt virusul gripal și multe alte virusuri care dau viroze respiratorii. Cu alte cuvinte, să ne obișnuim cu această infecție și să o gestionăm așa cum am gestiona și gestionăm și alte infecții respiratorii, inclusiv gripa”.

Există însă alți cercetători care privesc cu îngrijorare către aceste subvariante Omicron. De ce? „Se știe că acest virus a venit cu niște variante, toate cu literele acelea grecești celebre: Alfa, Beta, Gama, Delta, după care a apărut Omicron. Există o diferență semnificativă între Omicron și variantele precedente, cele cu litere grecești. Și anume, Alfa, Beta, Gama, Delta, toate au dat subvariante, dar niciuna nu a ridicat probleme mai mari decât varianta de origine, varianta-mamă. Deci, ele nu au venit cu niște modificări semnificative care să le scoată în evidență. Iată că, în cazul Omicron, discutăm de niște subvariante care devin din ce în ce mai performante, cel puțin sub raportul transmisibilității”, explică prof.dr. Emilian Popovici.

Și, dacă pornim de la BA.1, care a fost varianta primă Omicron, știm foarte bine că ea a generat acel val imens de infecții care ajunseseră la peste 3.600.000 de cazuri pe zi, la nivel mondial, mai spune specialistul: „Acel val a infectat foarte mulți oameni, a generat imunitate post-infecțioasă și s-a considerat că după asta va urma o cădere, să zicem, a evoluției virale foarte semnificativă. Ei bine, a apărut în schimb BA.2. Care a venit cu o creștere a transmisibilității care a reușit să ducă la evitarea parțială a imunității dobândite după BA.1. Însă, a fost o scădere categorică a numărului de infecții. După BA.2 au apărut 3 subvariante care toate s-au caracterizat printr-o creștere a transmisibilității de parcă ar fi fost programate și vorbite! În sensul că a apărut BA. 2 121, după care au apărut BA.4 și BA.5”.

Alterare apărută simultan pe 3 continente

Toate acestea au mutațiile lui BA.2, dar mai au o mutație, atrage atenția epidemiologul. „Au o alterare a unui aminoacid numit L-452 care le permite creșterea capacității de a evita imunitatea postvaccinală și pe cea postinfecțioasă. Unii cercetători remarcă faptul că nu s-au mai produs – sau cel puțin nu pare – niște modificări aleatorii, niște mutații întâmplătoare așa ca în cazul celorlalte variante. Despre care spuneam că virusul infectează, se multiplică și multiplicându-se greșește, și greșind nici el nu știe ce generează, variante mai proaste, neutre sau mai performante. Iată că, de data aceasta, a mers pe 3 variante care toate au fost în crescendo de transmisibilitate, toate rezultate din BA.2, din ce în ce mai performante, iar această alterare a aminoacidului a apărut pe 3 continente simultan – în America de Nord, în Europa și în Africa de Sud. Ceea ce aproape că te duce cu gândul la o evoluție darwiniană. Ceea ce ar fi dramatic”, subliniază specialistul.

Acesta este traseul dacă ne referim la Omicron. „Dacă ne întoarcem la mutațiile aleatorii, virusul poate să genereze o altă variantă care să vină cu alte caractere, nu neapărat de transmisibilitate, cât de gravitate a bolii. Și atunci ne-am putea întoarce la ceea ce am pătimit în valul generat de varianta Alfa”, mai spune prof.dr. Popovici.

Cea mai de nedorit posibilitate – dar care există și ea, cel puțin teoretic – la care specialiștii, trebuie spus, nu se așteaptă într-o perioadă apropiată este apariția unui SARS-CoV-3, punctează expertul: „Care să anuleze toată experiența, și postinfecțioasă, și postvaccinală. Și nu se poate exclude această posibilitate pentru că asta pot să facă virusurile. Și când a apărut SARS-CoV-2 s-a produs o mutație radicală, care a dus la apariția unui nou virus din aceeași familie. Iar după SARS-CoV-2 este posibil să apară SARS-CoV-3 la un moment dat – să sperăm cât mai târziu”.

”Nimeni nu poate garanta”

În concluzie, acestea sunt cam toate variantele teoretice și practice posibile de evoluție a pandemiei. „Pentru că, vedeți, unii cercetători spun așa: Omicron evoluează – revin la prima posibilitate – cu creștere de transmisibilitate, infectează din ce în ce mai mult, dar numărul de cazuri grave este redus și numărul de decese, la fel. Dar cine ne garantează că următoarea subvariantă nu modifică gravitatea bolii, cu aceeași transmisibilitate? Nimeni nu poate garanta. Celor care anunță că s-a încheiat pandemia eu le pun o întrebare: au vorbit cu virusul?”, mai spune prof.dr. Emilian Popovici.

Cât privește momentul încheierii pandemiei, acesta va putea fi declarat urmând aceiași pași ca la începutul ei, dar în sens invers. „O pandemie o declari în momentul în care în minimum două regiuni ale OMS – America de Nord și Europa, să zicem – o boală evoluează la nivel populațional, pe o arie mare, cuprinzând un număr semnificativ de persoane. În momentul în care nu vor mai fi întrunite condițiile minimale de declarare a unei pandemii, ea va putea fi considerată încheiată”, conchide universitarul.

Acesta este rezervat în privința lecțiilor pe care le-a învățat omenirea din încercarea prin care încă trece: „Din păcate, nu a învățat mare lucru. Această manifestare pandemică globală nu a fost corect gestionată la nivel global, ci doar la nivelul unor regiuni – mari, e drept. Au rămas zone foarte mari din Asia și Africa fără măsuri, fără vaccinare. Omenirea, în loc să fie preocupată să-și corecteze această lipsă majoră în ideea că ar putea apărea un virus mult mai distrugător decât SARS-CoV-2, s-a apucat de un război. Ce arată asta? Că omenirea nu a priceput aproape nimic la nivel de conducători din această încercare”.

Subvarianta BA.5 a Omicron, dominantă

Institutul Naţional de Sănătate Publică informează că, în săptămâna 5-11 decembrie, au fost făcute 29 de secvențieri ale SARS-CoV-2. În 12 cazuri a fost detectată subvarianta BA.5 a Omicron, iar într-un caz, subvarianta BA.4. Din totalul cazurilor de infecție cu Omicron secvențiate – 9,756 –, în 3.342 de cazuri s-a detectat subvarianta BA.5 și în 2.976 de cazuri, subvarianta BA.2. Numărul total de secvențieri raportate până pe 11 decembrie este de 18.176.