Anul și boala infecțioasă. Ultima dintre ele, COVID-19. Aceasta este noua realitate în care trăim și căreia trebuie să-i facem față. În ultimii 30 de ani au apărut 30 de noi boli infecțioase, avertizează medicii, și, în plus, au reapărut infecții virale grave.

Infecția cu SARS-COV-2 ne-a scos din ritmul obișnuit și ne-a răvășit viețile timp de trei ani. Chiar dacă în prezent vorbim de o perioadă mult mai stabilă din punct de vedere epidemic comparativ cu vârfurile de incidență din primii ani ai pandemiei, boala COVID-19 este încă prezentă, cu toate riscurile pe care aceasta le presupune, mai ales în cazul celor vulnerabili.

În plus, nu există garanția că nu ar putea apărea variante ale virusului cu transmisibilitate foarte mare sau cu efecte severe. Pandemia ne-a demonstrat cât de important este ca fiecare dintre noi să adopte o atitudine preventivă, reflectată într-o rutină individuală și colectivă pro-sănătate.

Unu din 4 nu s-a testat niciodată de COVID

Un studiu realizat de CULT Marketing Research în august anul acesta, în mediul urban, arată că un român din patru nu s-a testat niciodată pentru COVID-19 de la izbucnirea pandemiei. Asta deși 74% dintre respondenţi admit că au avut apropiați care au trecut prin boală sau chiar au murit. Același studiu relevă că 4 din 10 români ar amâna contactarea medicului cu mai mult de 5 zile de la apariția semnelor care indică infecția cu noul coronavirus.

Cel mai frecvent motiv de întârziere este percepția conform căreia simptomele trebuie să dureze mai mult de 5 zile pentru a fi considerate grave (39%). Un alt motiv este teama de internare (20%), precum și teama că, odată diagnosticați și luați în evidență, ar trebui să se autoizoleze (15%). Potrivit aceleiași surse, 8 din 10 persoane cunosc faptul că testarea este necesară pentru diagnosticarea bolii, dar și faptul că testarea poate contribui la reducerea transmiterii COVID-19, protejându-i pe cei din jur.

Campanie pentru comportament responsabil

În acest context, Coaliția Organizațiilor de Pacienți cu Afecțiuni Cronice, COPAC, a lansat campania „Noua rutină de sănătate“, în parteneriat cu Societatea Națională de Medicina Familiei, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș“, Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș“, MSD România și Synevo.

Campania își propune ca, prin încurajarea testării de COVID-19 de la primele simptome, să promoveze un comportament responsabil prin evitarea contactului cu alte persoane în cazul unui test pozitiv și contactarea medicului de familie pentru monitorizare/direcționare către Centre de evaluare, dacă este cazul. În acest fel, pe de o parte, cei infectați cu virusul SARS-CoV-2 vor beneficia de tratament corespunzător, evitând complicațiile bolii sau efectele pe termen lung ale acesteia, iar pe de altă parte, vor proteja categoriile de persoane vulnerabile – bolnavii cronic, vârstnicii, gravidele – predispuse să dezvolte forme grave.

„Studiul arată destul de limpede direcțiile în care mai avem de lucru. Trebuie să le spunem oamenilor că virusul este încă aici și avem grupuri vulnerabile, încă avem nevoie să avem un comportament preventiv și trebuie să protejăm“, a declarat Radu Gănescu, președintele COPAC.

Dr. Marinescu: Nu discutăm doar de COVID

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof.dr. Matei Balș“ din București, a declarat că discuția trebuie extinsă dincolo de COVID-19. Fără să ne testăm, nu putem ști dacă avem HIV, hepatită sau COVID-19, a explicat medicul și putem trăi cu impresia că nu avem. „Pandemia nu s-a încheiat. Suntem într-un moment de conviețuire cu virusul. Din păcate, sunt în continuare pacienți vulnerabili care ajung la ATI. Iar dacă numărul acestora este acum mic, tendința generală este să se considere că nu mai contează. Doar că, pentru o familie care are un bunic sau un părinte la ATI și pierde lupta, cred că are o importanță majoră“, a subliniat dr. Marinescu.

Sunt atât de multe lucruri pe care trebuie să le învățăm, a mai spus medicul infecționist. Educația, a adăugat acesta, ar trebui să înceapă cu cei 7 ani de-acasă, apoi educația ca discuție generală și abia apoi să ajungem la partea medicală.

Din punctul de vedere al dr. Simin Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș“ din București, primul loc în rutina de sănătate îl are prevenția. „Profilaxia are un rol foarte important din cele mai vechi timpuri. Noua noastră rutină de sănătate este, de fapt, cea pe care o știm de mai mult timp, cam de când au început vaccinările în medicină. Milioane de cazuri de îmbolnăvire au putut fi prevenite“, a reamintit managerul.

Dincolo de COVID există și alte afecțiuni care pândesc din umbră. „Virusul variolic, de exemplu, despre care se credea că nu mai există nicăieri, variola fiind o boală considerată eradicată. În ultimele luni însă, virusul a revenit sub o formă un pic altfel – variola maimuței. Din câte vedem, nimic nu poate fi eradicat odată pentru totdeauna, cu atât mai puțin SARS-CoV-2, care este un virus extrem de săltăreț, de imprevizibil. În bolile infecțioase, lucrurile sunt mereu în dinamică, niciodată nu poți să spui că ai terminat cu o boală. Virusurile mutează, bacteriile devin rezistente. Inamicul este mereu viu și-și creează arme ca să se apare. Iar dacă un virus ne dă atât de mult de furcă, cel mai bine este să prevenim infecția“, a conchis dr. Florescu.