Presa italiană scrie că deşi numărul cazurilor confirmate în India este mic – circa 40 până la data de 4 iulie – subvarianta BA.2.75, noua tulpină a Omicron, ar fi ajuns şi în Australia, Noua Zeelandă, Canada, Germania şi Marea Britanie. Potrivit declaraţiilor lui Tom Peacock, virusolog la Departamentul de Boli Infecţioase de la Imperial College din Londra, care a analizat subvarianta, aceasta ar avea 15 mutaţii specifice dintre care 8 la nivelul proteinei Spike – cea care ajută virusul să pătrundă în celule. Prin comparaţie, BA.5 are doar 3 astfel de mutaţii specifice.
În plus, BA.2.75 are două mutaţii-cheie, G446S şi R493Q, care i-ar da o mai mare abilitate de a ocoli anticorpii obţinuţi în urma infecţiei cu noul coronavirus ca şi pe cei produşi în urma vaccinării cu actuala generaţie de seruri anti-COVID-19. Din datele de până acum culese de cercetători independenţi din India se pare că noua subvariantă este de cinci ori mai infecţioasă decât BA.5, ceea ce conduce către concluzia că s-ar putea ca foarte curând aceasta să o înlocuiască rapid ca principală responsabilă de noile infecţii.
Comunicări sumare la nivelul Indiei
„Din ceea ce se cunoaşte până în acest moment, există un număr de 15-16 mutaţii, dintre care 8 sau 9 la nivelul proteinei Spike, ceea ce, automat, trage nişte semnale de alarmă privitoare la o posibilă evitare parţială a anticorpilor postinfecţioşi sau postvaccinali. Practic, aici sunt discuţiile din partea cercetătorilor independenţi, pentru că Guvernul Indiei şi organismul specializat în urmărirea Omicron nu au făcut comunicări până acum. Atunci când vor face vom fi în măsură să cunoaştem mai multe aspecte. Deci, este o variantă care îngrijorează deocamdată specialiştii”, explică prof.dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.
Infecţia trebuie tratată cu prudenţă
Potrivit specialistului, urmează să vedem ce va confirma această subvariantă nou-apărută întrucât ea are o circulaţie limitată, chiar dacă este responsabilă de această creştere a cazurilor în India. „Când spunem BA.2.75 vorbim deja de a doua generaţie de subvariante ale lui BA.2. Asta ca să ne dăm seama cât de multe sunt aceste subvariante din care, câte una, să spunem, că se face remarcată într-un mod mai evident la anumite intervale de timp. Deci, virusul acesta generează permanent subvariante şi de aceea această infecţie trebuie tratată cu prudenţă şi cu mare atenţie pentru a putea să sesizăm apariţia unor subvariante cu adevărat de îngrijorare şi a lua măsurile inteligente şi înţelepte care să care ne ajute să evităm, dacă va fi posibil, situaţiile prin care am trecut în perioadele anterioare”, atrage atenţia universitarul.
Profesorul îndeamnă la respectarea în continuare a celor trei măsuri preventive: purtatul măştii, igiena mâinilor şi distanţarea, măsuri elementare, valabile în continuare pentru cei care vor să reducă semnificativ riscul de infecţie. „Aceste măsuri trebuie aplicate în anumite condiţii: când se intră în spaţii închise, aglomerate, în mijloacele de transport în comun, în avioane. Vedeţi că de fapt nimeni nu ştie ce evoluţie va avea o infecţie, chiar şi dacă a trecut prin vaccinare. Sigur că vaccinarea reduce semnificativ – mai ales după a treia doză – posibilitatea de a dezvolta forme grave, dar nu ai o garanţie de 100% că dacă te infectezi vei face o formă uşoară”, atrage atenţia epidemiologul.
„Niciun cercetător nu poate anticipa“
Cât priveşte viitorul, mai spune prof.dr. Emilian Popovici, niciun cercetător nu poate anticipa cu exactitate ce variante sau subvariante va genera acest virus peste 2 sau 3 luni, ca sa poată anticipa cu exactitate evoluţia infecţiei peste 2-3 luni. „Putem face proiecţii din acestea doar dacă presupunem că nu ar apărea variante sau subvariante care prin mutaţii generatoare de noi caracteristici să schimbe schimbe datele problemei. Ce putem însă spune este că orice variantă sau subvariantă va apărea, aceasta, spre deosebire de variantele de început, va evolua pe populaţii care au dobândit o anume protecţie post-infecţioasă şi/sau post-vaccinală şi în plus va fi temperată în evoluţie de faptul că specialiştii din multe ţări au dobândit cunoştinţe suficiente despre infecţie care să le permită ca, la nevoie, să propună măsuri în timp util”, mai spune universitarul.
Cam asta e esenţa problemei în acest moment şi asta va rămâne şi în viitorul imediat. „Ce ar putea schimba total datele problemei? Apariţia unei variante care să anuleze total protecţia post-infecţioasă şi/sau post-vaccinală, dar este puţin probabil ca aşa ceva să se întâmple într-un viitor foarte apropiat”, conchide prof.dr. Emilian Popovici.
