SĂRBĂTORI ŞI TRADIŢII POPULARE: Mărţişorul
Mărţişorul, unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii, sugerează renaştere, puritate şi dragoste, iar efortul depus în confecţionarea lui îl înnobilează şi îi conferă sens, indică site-ul Institutului Cultural Român (ICR), www.icr.ro . Tradiţia Mărţişorului are o vechime considerabilă; se spune că persoana care poartă un mărţişor este ferită de rele şi că acesteia îi merge bine tot anul, se menţionează şi pe site-ul https://muzeul-satului.ro/ .
Numele oficial al lunii martie a influenţat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia, Dragobete. Tot "mărţişor" se numeşte şi cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa "Sărbători şi obiceiuri româneşti" (Editura Elion, 2002).
Mărţişoare expuse la târgul 'De mărţişor, târg cu....tâlc', organizat de Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti'. (Bucureşti, 26 febr. 2019)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
În zilele noastre, mărţişorul, făcut din două fire răsucite - unul alb şi celălalt roşu - şi de care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este dăruit doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal. Mărţişorul poate fi purtat la mână, la gât ori pe reverul hainei, iar în unele regiuni ale ţării mărţişoarele sunt oferite inclusiv bărbaţilor, indică site-ul https://muzeul-satului.ro/ .
După unele informaţii etnografice, în vechime, şnurul se împletea din lână albă şi neagră şi nu era împodobit cu monede sau alte obiecte artizanale. Astfel, pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru. Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu, se arată pe site-ul www.enciclopedia-dacica.ro. Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul.
.jpg)
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, roşul semnificând iarna, iar albul - primăvara. Potrivit unei alte interpretări, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului. Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, acesta se purta până când primăvara arăta semne clare de biruinţă: se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii, veneau berzele sau rândunelele. Mărţişorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriţi sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele şi dă-mi albetele", potrivit site-ului www.crestinortodox.ro .
'Mărţişorul - Povestea unei tradiţii', expoziţie aniversară prilejuită de împlinirea a cinci ani de cand simbolul marţişorului a fost acceptat in patrimoniul UNESCO, organizată la Palatul Parlamentului.
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO
La 1 martie 2021, Institutul Cultural Român a organizat evenimentul "1 Martie. Cuvinte şi imagini cu şnur alb-roşu, de la creativitatea românească pentru lumea întreagă". Astfel, sărbătoarea Mărţişorului a fost marcată în reţeaua reprezentanţelor ICR din străinătate prin organizarea unor ateliere pentru copii, difuzarea unor filme documentare, prin prelegeri susţinute de specialişti etnologi, sociologi, antropologi, printr-o serie de "cărţi poştale digitale" semnate de personalităţi ale culturii române - cuvinte care să aducă speranţă, energie primăvăratică şi bucurie, benzi desenate, spectacol video, prezentarea unei colecţii de mărţişoare realizate din porţelan şi ceramică. Reprezentanţele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia au promovat în mediul online tradiţia Mărţişorului, fiind prezentate obiceiuri şi datini româneşti de 1 martie şi semnificaţia Mărţişorului.
Spre exemplu, un documentar subtitrat în limba suedeză, despre tradiţiile legate de mărţişor din România, a fost difuzat de ICR Stockhom. "Iniţial, şnurul împletit - un fir roşu şi unul alb - era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Mărţişorul / Marţul / Mărţugul / Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul - puritatea începutului, roşul - atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii", menţiona site-ul www.icr.ro .
"Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)" au fost înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord, la 6 decembrie 2017, prin votul Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit în cea de-a XII-a sesiune, pe Insula Jeju din Republica Coreea, în perioada 4 - 9 decembrie 2017, potrivit site-urilor ich.unesco.org şi www.cultura.ro .
În Bucureşti, un loc care aminteşte de tradiţia mărţişorului este Casa Memorială "Tudor Arghezi - Mărţişor", din strada Mărţişor. În mijlocul unei frumoase livezi, străjuită de o alee lungă, se află casa în care scriitorul Tudor Arghezi (1880-1967) a locuit cu familia sa începând din 1930. Numele străzii şi al Casei memoriale, "Mărţişor", vine de la un obicei pe care locuitorii zonei îl aduseseră cu ei din locurile natale, în special din regiunea Olteniei, anume acela de a atârna, primăvara, în ramurile pomilor şnururi împletite alb-roşii, menite, în credinţa oamenilor, să aducă recolte bune în acel an. Tudor Arghezi cunoştea şi el obiceiul de la bunicii săi din Oltenia, iar acesta i-a inspirat numele domeniului - "Mărţişor". De altfel şi astăzi în pomii din faţa casei pot fi văzute şnururi împletite alb-roşii. Casa însăşi are pereţii albi şi acoperişul roşu, iar în interior balustrada de lemn a scării este vopsită în roşu.
Odată cu 1 martie se intră în "zilele Babelor". Conform tradiţiei populare, primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept "Zilele babei" (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro .
La Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti este organizat, în perioada 28 februarie - 6 martie 2022, evenimentul "Primăvara în sat / Spring in the village - Târgul de mărţişor". Ca în fiecare an, meşteri populari şi artişti plastici vor expune cele mai frumoase mărţişoare, pe care vizitatorii le pot cumpăra pentru a le oferi celor dragi, indică site-ul https://muzeul-satului.ro/ . AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
