Botoșaniul, unul dintre cele mai sărace județe din România, stă, în mod paradoxal, pe o adevărată comoară. Este vorba despre rezerve prețioase de nisip curațos, cel mai fin din Europa, ghips, bentonită, ape medicinale și chiar ”pungi„ de gaz metan.

Ce a mai rămas din exploatarea de nisip cuarțos de la Hudești FOTO Cosmin Zamfirache

Cel puțin statistic, județul Botoșani este unul dintre cele mai sărace din România. Este o zonă preponderent agricolă, cu o industrie prăbușită în anii 90 și cu cea mai mare parte a populației formată din pensionari. Cu toate acestea, județul nord-moldav este o zonă deosebit de pitorească, plină de istorie și cultură, care, colac peste pupăză stă peste o adevărată comoară minerală și medicinală. Dar până în prezent nu s-a găsit aproape nimeni care să valorifice, la maxim, potențialul extraordinar al județului și implicit să ofere șansa localnicilor unei vieți mai bune.

Cel mai fin nisip cuarțos din Europa, minunea industriei sticlei

Una dintre cele mai importante resurse ale județului Botoșani este nisipul cuarțos. Acesta a alimentat industria sticlei din toată țara, în perioada comunistă, dar mai ales renumitele fabrici de sticlă din municipiul Dorohoi. Cele mai importante rezerve de nisip cuarțos se află în comuna Hudești, la 61 de kilometri de municipiul Botoșani, pe malurile Prutului. Acesta au fost prospectate în anii 70 și mai apoi exploatate cu succes autoritățile comuniste. Ele s-au format în timpuri imemoriale, fiind practic fundul nisipos al vechii Mări Sarmatice care acum 33 de milioane de ani acoperea teritoriul de astăzi al României.

”Este o cantitate mare de nisip. Greu de estimat. El provine din fundul de nisip al vechii Mări Sarmatice, care acoperea întreaga regiune. ”, spune profesorul Gheorghe Apătăchioaiei. Acest nisip extrem de prețios în industria sticlei, din care se poate face inclusiv celebrul cristal de Boemia, este cel mai fin din Europa. ” Din analizele care s-au făcut în perioada comunistă, atunci când au fost descoperite zăcămintele, reiese că sunt cele mai bune nisipuri cuarţoase din Europa. Din ele se pot face cele mai bune obiecte în industria sticlei. Sunt o adevărată bogăţie”, adaugă Gheorghe Apătăchioaiei.

”Conţin cuarţ în proporţie de 97%. În zăcământ aceste nisipuri conţin 80% cuarţ, dar prin tratamentele care se fac de obicei la exploatare se ajunge la acea valoare de puritate menţionată. Totodată, conţine o cantitate foarte mică de trioxid de fier, ceea ce le face cu adevărat speciale şi valoroase. Au o granulație perfectă.”, adaugă Viorel Atomei, primar al comunei Hudești. Nisip cuarțos, de aceeași calitate a fost descoperit și la Miorcani, județul Botoșani, în anii 50 de către doctorul geolog Gheorghe Bâgu. Și din aceea zonă nisipul a fost exploatat în perioada comunistă, în cantități mari. După 1990, industria extracției nisipului cuarțos s-a privatizat dar s-a prăbușit după aproximativ 10 ani, odată cu închiderea fabricilor de sticlă de la Dorohoi . De atunci nimeni nu s-a mai preocupat de această resursă valoroasă a Botoșaniului.

O resursă exploatată la vecini, la noi nu

O altă resursă importantă în județul Botoșani sunt rezervele de ghips din comuna Păltiniș, situată tot pe malurile Prutului. Autoritățile spun că rezervele de ghips se întind pe o suprafață mare, până peste Prut, pe teritoriul Ucrainei și Republicii Moldova, și sunt de o puritate excepțională. Ghipsul se folosește pe scară largă atât în industria medicală dar și în construcții sau artă. Rezervele de ghips de la Păltiniș au fost descoperite după o serie de prospecțiuni făcute de geologi în perioada comunistă. Mai precis în anii 80. Au fost atât de impresionați de calitate și cantitate zăcămintelor că au raportat la București.

S-a decis imediat construirea unei fabrici la Darabani, la numai câțiva kilometri de Păltiniș. „Rezerva de gips se preconiza că ar putea fi exploatată pentru mai mult de 100 de ani, iar ca puritate este unul dintre cele mai pure zăcăminte din Europa, cu o puritate de 98,7%. Au vrut să facă și fabrică de procesare a ghipsului la Darabani. dar a venit Revoluția și s-a terminat totul. ”, spune Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniș. Zăcămintele au fost lăsate, de atunci, de izbeliște. De cealaltă parte a Prutului, dar și a graniței, atât în Ucraina cât și în Republica Moldova, zăcământul este exploatat. „În Republica Moldova se exploatează. Se vede de la noi fabrica. Şi nu numai moldovenii. Pe aceeaşi direcţie şi Moldova şi Ucraina este valorificat. În Ucraina este o fabrică, din ce am vorbit eu cu colegii primari şi din Moldova şi din Ucraina, ridicată de un investitor turc.”, adaugă edilul.

Ape medicinale, bentonită și chiar gaz

Pe lângă aceste două resurse aflate în cantități mari, în comuna Viișoara, județul Botoșani s-an descoperit și o importantă rezervă de bentonită. Acest minereu este foarte valoros în industria petrochimică și metalurgică. Cu toate acestea, nimeni nu l-a exploatat. Și asta în condițiile în care, rezervele de bentonită sunt atât de mari încât s-ar putea exploata pentru mai mult de 100 de ani. Tot la capitolul rezerve naturale Botoșaniul stă foarte bine la ape sulfuroase. Acestea se află la Hlipiceni dar și la Rădăuți Prut . La Hilipiceni, acestea curg printr-o țeavă, pe câmp, după ce în anii 60 s-a forat la 200 de metri adâncime după petrol. Cei care-i cunosc proprietățile se amuză și apropie câte un chibrit aprins, apa izbucnind în flăcări. I se spune „focul viu de la Hlipiceni”.

Autoritățile chiar au cerut ca apa să fie analizată iar rezultatele analizelor sunt uimitoare. Specialiștii de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie din Bucureşti au confirmat că această apă sulfuroasă are proprietăți balneoclimaterice. Nimeni nu a valorificat însă, deocamdată această resursă. Ape minerale bogate în sulf și magneziu se găsesc și la Rădăuți Prut dar nu au fost exploatate niciodată. Totodată în partea de nord-vest și de sud a județului sunt și ”pungi„ de gaz metan.