Săracul, e disperat!/Citiți și voi cum a putut să se umilească Băsescu în tentativa lui de a-și salva fiica. Se agață ca înecatul de Secția Specială
Săracul, e disperat!/Citiți și voi cum a putut să se umilească Băsescu în tentativa lui de a-și salva fiica. Se agață ca înecatul de Secția Specială
Europarlamentarul PMP, Traian Băsescu, a întrebat Comisia Europeană care este motivul pentru care solicită desființarea Secției Speciale, susținând că ”s-a dezvăluit că judecătorii care nu pronunță hotărâri favorabile încadrărilor făcute de Direcția Națională Anticorupție (DNA) au devenit, ei înșiși, ținte, în timp ce acelora considerați prietenoși cu interesele DNA de a obține condamnări li s-a răsplătit loialitatea”.
Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders, i-a răspuns lui Traian Băsescu pe 10 martie, amintindu-i că ultimul raport MCV a constatat că funcționarea Secției Speciale a confirmat temerile că secția respectivă putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
Guvernul a transmis la Parlament proiectul de lege privind desființarea secției speciale. Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro, că speră ca proiectul de lege să fie adoptat până la sfârșitul lunii aprilie.
Întrebarea adresată Comisiei Europene de Traian Băsescu:
”Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) din România, înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și operațională începând cu 23 octombrie 2017, are competența exclusivă de a investiga infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. În accepțiunea Raportului din 2020 privind statul de drept în România (SWD(2020)0322), continuarea activității secției poate afecta independența justiției, Comisia de la Veneția sugerând desființarea acesteia.
În realitate, existența acestei secții speciale garantează că procurorii anticorupție nu pot folosi dosare împotriva judecătorilor pentru a crea presiune asupra acestora și pentru obține rezultate favorabile în alte cauze pe care le au în lucru. În timpul unei audieri a Comitetului Helsinki al SUA din 2017(1), s-a dezvăluit că judecătorii care nu pronunță hotărâri favorabile încadrărilor făcute de Direcția Națională Anticorupție (DNA) au devenit, ei înșiși, ținte, în timp ce acelora considerați prietenoși cu interesele DNA de a obține condamnări li s-a răsplătit loialitatea, acest lucru explicând modul în care DNA a menținut rate extraordinare ale condamnărilor, de 92%. În acest context:
1. Care este motivul pentru care Comisia insistă pentru desființarea SIIJ?
2. Care sunt alternativele propuse de Comisie pentru asigurarea independenței judecătorilor față de presiunile procurorilor?”
Răspunsul Comisarului pentru justiție, Didier Reynders:
”În octombrie 2019, Raportul privind mecanismul de cooperare și de verificare(1) a constatat că funcționarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) confirmase temerile că secția respectivă putea fi utilizată ca instrument de presiune politică și ca modalitate de a schimba cursul procedurilor penale, în special în cazurile de corupție la nivel înalt.
Capitolul consacrat României din Raportul privind statul de drept din 2020(2) ia notă de faptul că SIIJ își continuă activitatea, în ciuda criticilor vehemente la adresa sa, și că există în continuare temeri că SIIJ ar putea fi utilizat ca instrument de presiune asupra magistraților.
Comisia reamintește că, în 2019, instanțele române au adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene o serie de cereri de decizie preliminară, punând sub semnul întrebării compatibilitatea înființării SIIJ cu dreptul UE, în special cu articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene(3). Comisia nu are comentarii cu privire la cauzele respective, care sunt încă în curs de desfășurare.”
