Şapte semne care atestă faptul că omenira şi-a creeat propria eră geologică - GALERIE FOTO (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Termenul de Antropocen a fost folosit prima dată de ecologistul Eugene F. Stoermer şi a fost popularizat de Paul Crutzen, câştigător al Premiului Nobel pentru chimie în 1995, care a sugerat ca această perioadă să fie numită Antropocen - "epoca omului" - ţinând cont de faptul că omul este o forţă capabilă să modifice natura.

Până în prezent, termenul nu a fost acceptat în nomenclatura oficială din geologie, potrivit căreia oamenii trăiesc acum în cea de-a doua perioadă a erei Cuaternar (care a început în urmă cu 2,588 milioane de ani), Holocenul, care a început acum 10.000-12.000 de ani, când ultima mare glaciaţiune a luat sfârşit, iar gheţarii continentali s-au retras. Prima perioadă a Cuaternarului a fost Pleistocenul (începe acum 2.588.000 de ani şi se termină acum 11.700 de ani).

Potrivit oamenilor de ştiinţă, Antropocenul se deosebeşte de Holocenul prin faptul că majoritatea ecosistemelor planetei poartă urmele prezenţei omului.

Revista New Scientist scrie, într-un articol, că cercetătorii sunt de părere că acum există şapte semne care identifică în mod clar era Antropocen în istoria geologică a Pământului:

1. Armele nucleare

Eforturile noastre de război şi-au lăsat amprenta asupra geologiei. Când prima armă nucleară a fost detonată la 16 iulie 1945 în New Mexico, pe planetă s-au depus radionuclizi - atomi cu un exces de energie nucleară - pe o arie larga. Din 1952, armele termonucleare explozive au început să fie testate, lăsând în structura Pământului "o semnătură de neşters" de izotopi cum ar fi carbonul 14 şi plutoniul 239.

2. Combustibilii fosili

Produsele rezultate din arderea combustib fosili sunt o dovadă evidentă a erei Antropocen. Ratele curente ale emisiilor de carbon sunt considerate a fi mai mari decât cumulul ultimilor 65 de milioane de ani. Concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă a crescut brusc din 1850 şi depăşeşte acum 400 de părţi per milion, lucru care va putea fi detectat în orice gheţar din Antarctica dacă va reuşi să supravieţuiască încălzirii globale.

3. Materialele noi

Unul dintre cele mai mari semne ale erei nostre este dat de prezenţa a trei materiale pe care le folosim în fiecare zi: betonul, plasticul şi aluminiul. Aluminiul în forma sa elementară a fost necunoscut Pământului înainte de secolul XIX, dar în prezent am produs aproximativ 500 de milioane de tone. Betonul, care a fost inventat de romani, nu a fost niciodată mai folosit ca în secolul XX, devenind astăzi principalul material de construcţie. Materiale plastice, dezvoltate iniţial în 1900, au crescut rapid din anii 1950, iar în prezent producem 500 de milioane de tone pe an. Sedimentele care conţin oricare dintre aceste materiale vor fi un semn clar al erei Antropocen.

4. Modificările geologice

De fiecare dată când distrugem o porţiune de pădure tropicală se schimbă viitorul geologiei Pământului. Până în prezent, ne-am transformat mai mult de 50 la sută din suprafaţa de teren a Pământului în favoarea propriilor noastre scopuri. Despăduririle, agricultura, forajele, exploatările miniere, depozitele de deşeuri, aduc toate efecte pe scară largă asupra proceselor sedimentare, perturbând straturile de rocă şi devenind uşor detectabile în sol.

5. Îngrăşămintele

Încercările noastre de a hrăni o populaţie în continuă creştere vor pleda ca indicatori clari ai acestei ere geologice. Nivelurile de azot şi fosfor din sol s-au dublat în ultimul secol din cauza utilizării crescute de îngrăşăminte. Anual, pe Terra se produc 23,5 milioane de tone de fosfor, de două ori cât rata erei anterioare, Holocen. Activitatea umană a avut, probabil, cel mai mare impact asupra ciclului de azot din ultimii 2,5 miliarde de ani, arată studiile cercetătorilor.

6. Încălzirea globală

Schimbările climatice antropogene vor fi uşor de distins în viitor. Secolul trecut, temperatura Pământului a crescut cu 0,6 până la 0,9 grade Celsius, mai mult decât suma de variabilitate naturală cunoscută vreodată în Holocen, care a fost calculată pe baza izotopilor de oxigen din gheţarii din Groenlanda. Încălzirea globală este, cu siguranţă, cel mai mare semn al erei Antropocen.

7. Extincţia maselor

Încă de la începuturile vieţii pe Pământ, organismele au dispărut, dar extincţiile în masă au provocat schimbările globale masive care marchează sfârşitul şi începutul mai multor perioade geologice. Unele estimări prevăd că suntem destul de aproape de ceea ce cercetătorii pot numi un eveniment de extincţie în masă din istoria Pământului, cu trei sferturi din speciile existente gata să dispară în secolele următoare. Paleontologii din viitor vor observa dispariţia bruscă a multor specii prin descoperirea fosilelor din era Antropocen.