Cancerul rămâne o problemă majoră de sănătate publică, afectând unul din doi oameni pe parcursul vieții. Medicii oncologi , având cunoștințe detaliate despre prevenirea bolii, subliniază importanța adoptării unor schimbări de stil de viață care pot reduce riscurile de a dezvolta cancer.

Metodele oncologilor pentru a se proteja de cancer Colaj

Deși statisticile sunt alarmante, mulți dintre noi nu sunt pe deplin informați cu privire la măsurile de prevenție disponibile.

Cum pot oncologii să aplice expertiza lor în viața de zi cu zi? Tot mai mulți medici aleg să împărtășească aceste cunoștințe cu publicul, oferind un ghid practic despre obiceiurile sănătoase și riscurile pe care ar trebui să le evităm.

În acest material, vom explora diferite schimbări de stil de viață ce contribuie la prevenirea cancerului, incluzând renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, reducerea consumului de carne roșie și procesată, limitarea alimentelor ultraprocesate, reducerea consumului de alcool , protecția solară și importanța activității fizice. Aceste sfaturi esențiale , bazate pe expertiza specialiștilor, își propun să încurajeze o viață sănătoasă și să ne ajute să reducem riscurile asociate cu cancerul .

1. Evită fumatul

„Cea mai sigură opțiune în privința fumatului este să nu fumezi deloc, având în vedere puterea extremă de dependență a nicotinei”, recunoaște oncologul Charles Swanton, clinician-șef la Cancer Research UK și expert în îngrijirea pacienților cu cancer pulmonar.

Având în vedere suferința pe care o experimentează pacienții săi, Swanton reiterează impactul devastator pe care fumatul îl poate avea: „Fumatul nu cauzează doar cancer pulmonar, ci este și un factor de risc pentru boli cardiovasculare , precum atacurile de cord , accidentele vasculare cerebrale și demența vasculară, fiind legat de peste 15 tipuri diferite de cancer”.

În România, aproximativ 27% din populație fumează activ, ceea ce plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește prevalența fumatului, după Grecia. Această statistică reflectă o problemă majoră de sănătate publică, având în vedere riscurile semnificative asociate cu fumatul, cum ar fi cancerul pulmonar și alte boli cronice.

Deși s-au făcut progrese în reducerea numărului de fumători, obiceiurile de fumat rămân o provocare semnificativă în România. Se estimează că aproximativ 13% din populație fumează țigări electronice, iar utilizarea narghilelei a crescut în popularitate, în special în rândul tinerilor.

2. Păstrează o greutate optimă

Dr. Shivan Sivakumar, oncolog specializat în cancere pancreatice, ale căilor biliare și hepatice la Birmingham, subliniază că aproximativ 70% din cazurile de cancer hepatic pe care le întâlnește sunt asociate cu obezitatea: „Deși alcoolul are un impact important, nu se compară cu riscurile aduse de obezitate . De obicei, fumatul este considerat principalul factor de risc pentru cancer”.

În România, aproximativ 40% dintre adulți sunt supraponderali, iar dintre aceștia, în jur de 17% suferă de obezitate. Aceste statistici evidențiază o problemă de sănătate publică în creștere, având în vedere riscurile asociate cu obezitatea, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul și anumite tipuri de cancer. De asemenea, se estimează că unul din patru copii este supraponderal sau obez , ceea ce sugerează o tendință alarmantă ce necesită intervenții mai eficiente.

Joe O’Sullivan, oncolog și profesor de oncologie radiologică la Universitatea Queen din Belfast, menționează că greutatea este cel mai influent factor de stil de viață în cazul cancerului de prostată: „Un consum excesiv de grăsimi, carne și carbohidrați contribuie la creșterea riscurilor. O talie de peste 86 - 91 cm sporește considerabil acest risc. Dieta caracteristică stilului de viață occidental, bogată în grăsimi saturate și calorii , este un factor semnificativ”.

Mark Saunders, consultant oncolog clinic la spitalul Christie din Manchester, adaugă: „Numărul cazurilor de «cancere cu debut timpuriu» – cancere la persoane sub 50 de ani – este într-o continuă expansiune. Aceasta este cu atât mai evidentă în cazul cancerului colorectal, iar principalii factori care contribuie sunt lipsa exercițiului fizic, dieta nesănătoasă, obezitatea și un stil de viață occidentalizat”.

3. Redu consumul de carne

Mark Saunders subliniază că aproximativ 13% dintre cazurile de cancer colorectal sunt legate de un consum excesiv de carne procesată sau roșie.

Medicii își monitorizează cu atenție propriile alegeri alimentare: Joe O’Sullivan, spre exemplu, a renunțat complet la carnea roșie, în timp ce Charles Swanton și-a diminuat considerabil aportul. Pe de altă parte, Shivan Sivakumar adoptă o dietă bazată pe plante, recunoscând însă că a ales această alimentație mai ales din considerente legate de bunăstarea animalelor, nu neapărat din motive de sănătate. El explică faptul că interpretarea datelor nutriționale în contextul cancerului poate fi adesea complicată.

De exemplu, David Spiegelhalter, statistician la Universitatea Cambridge, a demonstrat că, chiar dacă toată lumea ar consuma cu 50 de grame de bacon mai mult pe zi, incidența cancerului colorectal ar crește doar de la 6% la 7%.

„Consider că cheia este menținerea unei diete sănătoase și echilibrate, în care să existe loc și pentru un desert sau o friptură din când în când”, afirmă Sivakumar.

4. Evită alimentele ultraprocesate

„Alimentele ultraprocesate ar putea fi o cauză pentru care tot mai mulți tineri dezvoltă cancer”, avertizează dr. Shivan Sivakumar. Deși legătura exactă nu este complet elucidată, el subliniază că aceste produse conțin adesea ingrediente pe care natura nu le oferă. De aceea: „Trebuie să adoptăm o mentalitate sănătoasă și să ne gândim să reducem cantitatea de mâncare pe care o consumăm”.

Dr. Mark Saunders subliniază importanța alegerilor alimentare conștiente în menținerea unei diete sănătoase. Evitând alimentele procesate și optând pentru produse proaspete, el își asumă responsabilitatea pentru sănătatea sa și își reduce riscurile asociate cu bolile, inclusiv cancerul. Deși recunoaște că nu este perfect, eforturile sale de a controla consumul de alimente mai puțin sănătoase reflectă o abordare echilibrată și pragmatică.

Această mentalitate de a prioritiza alimentele integrale și de a limita mesele din exterior este esențială pentru un stil de viață sănătos. Astfel, fiecare alegere pe care o facem în privința alimentelor contribuie la bunăstarea noastră generală și la prevenirea bolilor pe termen lung. Subliniază și importanța fibrelor în alimentație, recomandând tuturor să urmeze regula „cinci porții pe zi” și să acorde prioritate legumelor, care sunt bogate în nutrienți esențiali.

5. Limitează consumul de alcool

Joe O’Sullivan a renunțat complet la alcool, glumind că asta îl face „un adevărat sfânt”. Charles Swanton, pe de altă parte, savurează din când în când un pahar de vin, iar Mark Saunders consumă alcool doar ocazional.

Dr. Shivan Sivakumar evidențiază că, deși riscurile asociate consumului de alcool sunt reale, acestea sunt mai puțin severe comparativ cu cele legate de fumat sau obezitate. „Nu consumați alcool în exces, dar, în același timp, nu uitați să vă bucurați de viață”, recomandă el.

6. Protejează-ți pielea cu cremă de protecție solară

„Evit să stau la soare. Nu mi-am dat seama de importanța acestui lucru până acum, dar sunt foarte conștient de riscurile asociate cancerului de piele. Așa că îmi acopăr pielea și nu sunt o persoană care să caute să se bronzeze”, spune profesoara Pat Price, oncolog care a jucat un rol important în inițierea campaniei Catch Up With Cancer, ce are ca scop promovarea accesului mai bun la tratamentele oncologice.

Oncologul Charles Swanton adaugă că „folosește întotdeauna cremă de protecție solară” și, fiind chel, poartă mereu o pălărie de soare.

Este esențial să îți protejezi pielea de soare, folosind produse cu factor de protecție solară (SPF) și să te îmbraci corespunzător, mai ales în orele de vârf, pentru a reduce riscul de probleme cutanate. Aceste măsuri sunt cruciale pentru a preveni afecțiuni grave, precum cancerul de piele, și pentru a menține sănătatea pielii pe termen lung.

7. Fă mișcare

Price a descoperit bucuria alergării în jurul vârstei de 50 de ani. Pe măsură ce îmbătrânești, perspectiva de viață se schimbă: „Ieșirea în aer liber și conectarea cu natura este cea mai bună alegere pentru sănătatea ta. În loc să spui «trebuie să devin mai slab», începi să gândești «trebuie să fiu sănătos» ”.

De aceea, Price își dedică șase ore din timpul său săptămânal exercițiilor fizice. „Consider că ar trebui să fac și mai mult”, recunoaște ea, integrând antrenamente de forță, Pilates dinamic, sesiuni de antrenament intensiv și o alergare lungă în weekend.

„Participarea la Maratonul din Londra îmi oferă un scop clar, am în minte obiectivele pentru care mă antrenez. De asemenea, la vârsta mea, dacă nu poți alerga repede, poți alerga pe distanțe lungi. Cred că este important să te provoci și că exercițiile fizice sunt esențiale pentru o îmbătrânire sănătoasă sprijinind sănătatea oaselor, a mușchilor și a minții. Susțin cu tărie femeile de vârsta mea care aleg să alerge”, mai spune Pat Price.

Exercițiile fizice nu doar că ajută la menținerea sănătății fizice, ci joacă un rol vital în bunăstarea generală și în prevenirea problemelor de sănătate pe termen lung.