Săptămână de FOC pentru justiție! Două decizii care pot arunca totul în aer!
Săptămână de focpentru justiție! Două decizii care pot arunca totul în aer! Este așteptată decizia în cazul Dragnea în dosarul angajărilor fictive, iar CCR se pronunță pe revocarea lui Kovesi, amintește G4Media.ro .
Două evenimente de o importanță majoră sunt așteptate săptămâna viitoare:
Marți, 29 mai, Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să dea sentința în procesul în care Liviu Dragnea este acuzat de abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman. La ultimul termen, pe 15 mai, DNA a cerut judecătorilor condamnarea liderului PSD la 7 ani și jumătate de închisoare cu executare.
Miercuri, 30 mai, Curtea Constituțională este așteptată să decidă dacă există sau nu conflict juridic de natură constituțională între președintele României și Guvern, generat de refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, așa cum a solicitat ministrul Justiției, Tudorel Toader. În cazul în care Curtea va decide în favoarea Guvernului, președintele Klaus Iohannis va fi forțat să o demită pe șefa DNA.
Cazul Dragnea – o condamnare l-ar putea scoate pe tușă
Înalta Curte a dezbătut pe 15 mai ultimul termen al procesului în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la DGASPC Teleorman.
DNA a cerut condamnarea lui Liviu Dragnea la 7 ani şi jumătate de închisoare cu executare. Procurorul prezent la proces a solicitat instanţei ca la Liviu Dragnea să se constate că faptele sunt concurente cu pedeapsa cu suspendare şi a spus că se impune anularea suspendării condiționate a pedepsei din dosarul Referendumul.
La finalul şedinţei, Liviu Dragnea a declarat că “DNA pentru mine vrea închisoare pe viaţă” şi a denunţat presupuse abuzuri ale procurorilor.
Două momente interesante au marcat acest ultim termen. Primul – procurorul DNA a cerut încetarea procesului penal pentru Bombonica Prodana, fost soţie a lui Liviu Dragnea, pe motiv că a achitat partea sa de prejudiciu. Al doilea – Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, a acuzat presiuni ale procurorului DNA asupra sa pentru a da declaraţii care să îl înfunde pe Liviu Dragnea.
Nu este exclus însă ca Înalta Curte să amâne decizia, deoarece Liviu Dragnea nu va fi prezent la proces, fiind plecat într-o vizită în Elveția. Absența de la termenul de judecată poate constitui un pretext pentru ca avocații liderului PSD să ceară amânarea pronunțării.
Interesul major pentru Liviu Dragnea este să amâne cât mai mult cu putință o pronunțare pe fond în acest dosar, având în vedere că o condamnare cu executare, chiar și în primă instanță, ar marca în mod neechivoc începutul sfârșitului pentru liderul PSD. Pronunțarea deciziei în cazul său a fost amânată deja cu mai bine de jumătate de an, după ce una dintre judecătoarele din complet, Ana Maria Dascălu, s-a pensionat în toamna anului trecut, chiar înainte de sentință, iar procesul a fost reluat. Dascălu a împlinit vârsta de pensionare în 2015, dar a făcut două cereri de prelungire a activității, care au fost aprobate de CSM. Înainte însă de pronunțarea în dosarul angajărilor fictive de la DGSAPC Teleorman, judecătoarea a renunțat să-și mai prelungească activitatea și s-a pensionat.
Eforturile făcute de Liviu Dragnea pentru a scăpa de dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu au eșuat în primă instanță, după ce OUG 13 a fost abrogată sub uriașa presiune a protestelor de la începutul lui 2017. Ordonanța stabilea ca pragul pentru care abuzul în serviciu să fie considerată infracțiune la 200.000 de lei, în condițiile în care prejudiciul calculat de procurori în cazul Dragnea a fost de 108.000 lei. Problema nu a fost abandonată și a fost transferată comisiei Iordache, unde ultima variantă vehiculată a pragului pentru abuzul în serviciu a fost de 50.000 de euro. Traseul parlamentar este însă unul mult mai sinuos decât al unei ordonanțe de urgență, motiv pentru care, pentru Liviu Dragnea este esențială o amânare a sentinței.
Curtea Constituțională decide dacă șefa DNA va fi sau nu demisă
Miza deciziei de miercuri a Curții Constituționale este stabilirea entității care hotărăște revocarea unui procuror-șef: președintele României sau ministrul Justiției. O decizie prin care ar fi constatată existența unui conflict juridic de natură constituțională între șeful statului și Guvern ar echivala cu transformarea președintelui Klaus Iohannis dintr-un actor cu rol decisiv în această chestiune, într-un simplu spectator, care va fi obligat să semneze “ca primarul” deciziile luate de ministrul Justiției.
Pe 10 mai, cele două părți implicate în conflict – Ministerul Justiției și Administrația Prezidențială – și-au susținut punctele de vedere în fața judecătorilor constituționali. Argumentele lui Tudorel Toader au fost că șeful statului nu trebuie să aibă drept de veto în privința numirii și revocării procurorilor-șefi, precum și că motivul invocat de Klaus Iohannis în refuzul de a o demite pe Laura Codruța Kovesi – lipsa de oportunitate – creează blocaj instituțional.
La rândul său, consilierul prezidențial, Simina Tănăsescu, a explicat că Ministerul Justiției nu este o autoritate de rang constituțional, deci nu are cum să existe un conflict juridic între această instituție și președintele României. Mai mult, Simina Tănăsescu le-a evidențiat judecătorilor constituționali o decizie semnată în 2008 de Tudorel Toader, pe vremea când acesta era el însuși membru al Curții, și în care actualul ministru al Justiției argumenta o soluție contrară celei pe care o susține în prezent: și anume că președintele României are și atribuția eliberării din funcție a judecătorilor și procurorilor.
Dacă judecătorii Curții Constituționale vor decide în favoarea ministrului Justiției, președintele Klaus Iohannis va fi obligat să o demită din funcție pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.
Tudorel Toader a demarat procedura de revocare a șefei DNA în luna februarie, dar în aprilie președintele Klaus Iohannis a refuzat să semneze decretul de demitere a acesteia. Potrivit legii în vigoare, procurorii-șefi sunt numiți și revocați din funcție de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al CSM.
