Într-un raport făcut public la câteva luni de la lasarea proiectelor-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare, Comisia Europeană semnalează că România gestionează în mod eficace frontierele externe cu Serbia.

Experții europeni susțin că Poliția de Frontieră își face treaba la granița cu Serbia

Comisia Europeană a lansat, în ajunul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, un raport cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria și România, la șase luni de la începerea punerii în aplicare a proiectelor-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare.

România și-a modificat legislația în materie de azil în luna mai, permițând emiterea de decizii negative privind protecția internațională, împreună cu o decizie de returnare. Astfel, procedura de returnare a devenit mai eficientă.

„România a testat, de asemenea, procedura accelerată într-un mod îmbunătățit, ceea ce a condus la prelucrarea rapidă a cererilor de azil. Autoritățile române au consolidat și mai mult cooperarea cu European Union Agency for Asylum (EUAA), pe baza planului operațional. Experții EUAA pot participa acum pe deplin la înregistrarea și evaluarea cererilor de azil”, se arată în raport.

În document se mai arată că în ceea ce privește gestionarea frontierelor și cooperarea internațională, România a continuat să își gestioneze în mod eficace frontierele externe cu Serbia. Pe baza activităților de prevenire a migrației neregulamentare desfășurate împreună cu autoritățile sârbe, de la începutul proiectului-pilot, în luna martie, au fost efectuate peste 400 de misiuni comune de patrulare și patrulări ad-hoc. Corpul permanent al Frontex este prezent cu ajutorul vehiculelor mobile de supraveghere în secțiunea de frontieră dintre România și Serbia din zona operațională Terra 2023.

Miliarde de euro pentru combaterea migrației

De asemenea, România menține contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul rețelei la nivel înalt privind returnările și cu Frontex în ceea ce privește bunele practici în materie de returnare, în special consilierea în domeniu. „România participă pe deplin la platforma europeană multidisciplinară împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și la grupurile de lucru operaționale create pentru combaterea rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală de migranți”, se precizează în raport .

În luna iunie, Comisia a decis oficial să consolideze capacitățile Bulgariei și României de a-și supraveghea granițele, alocând o finanțare suplimentară de 45 de milioane EUR și, respectiv, 10,8 milioane EUR. Este vorba despre o completare a programelor implementate de aceste țări în cadrul Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV). „Asigurarea unui control eficace al frontierelor externe ale UE este o prioritate pentru Comisie, care a alocat deja programelor statelor membre 4,3 miliarde EUR (IMFV), alături de 6,3 miliarde EUR pentru gestionarea migrației (Fondul pentru azil, migrație și integrare) în actualul cadru financiar multianual 2021-2027”, a mai arătat instituția.

Optimism moderat

Marian Tutilescu, fost secretar de stat și șef al Departamentului Schengen și Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Interne, a declarat pentru pentru „Adevărul” că România a primit de fapt mai mulți bani pentru un mai bun control al migrației.

„Este vorba de 50 de milioane de euro. Oricum, în sesiunea de azi (joi-n.red.) a consiliului JAI-Afaceri Interne într-o mare majoritate eforturile României în domeniul migrației sunt aplaudate. Din păcate nu avem unanimitate pentru cu există și Austria care își menține poziția. Am semnale că în luna decembrie, la Bruxelles, se va lua în discuție intrarea noastră în Schengen, dar pot spune că nu sunt prea optimist. Avem problema Austria și oricum suntem legați de Bulgaria, care are o altă piatră de moară, Olanda. Această țară pare de neînduplecat în chestiunea corupției de la Sofia. Deci, nu sunt prea optimist. Partea bună este că după ce suntem respinși, conform procedurii, putem aduce Austria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Acum, în varianta optimistă a aprobării intrării noastre în spațiul Schengen trebuie spus că aceasta se va produce efectiv de la 1 ianuarie 2024 pe punctele de trecere terestre și maritime și abia în ultima duminică din luna martie 2024 pe punctele din aeroporturi. Și asta pentru că abia atunci se alocă terminalele pentru zborurile Schengen-Schengen care nu au control de frontieră”, a precizat fostul secretar de stat în MAI.