Operațiunea de salvare a lui Ovidiu Tender, începută cu îngroparea procurorului care a instrumentat dosarul în baza căruia a fost condamnat la 11 ani și 4 luni de închisoare, merge unsă.

Mai ales că, spun avocații condamnatului și unii specialiști din domeniu, faptele din dosarul care se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti (CAB) se prescriu în cel mult o lună. Pe 15 mai a avut loc un prim termen la care s-a petrecut niște evenimente. Celor 6 avocați care îl reprezentau pe miliardar s-au mai adăugat doi. Doi luxemburghezi. Completul care îl judecă pe Tender este format din judecătoarea Camelia Bogdan, cea care l-a liniștit pe Dan Voiculescu și l-a făcut scriitor, și judecătorul Daniel Donțete, care este și președintele completului.

Ce s-a întâmplat pe 15 mai

Judecatorii au cerut celor doi avocați străini împuternicirile avocațiale. După prezentarea lor, președintele de ședință a anunțat că este situația de Complet de divergență pe cererile de recuzare. Camelia Bogdan a suținut ca aceste cereri sunt inadmisibile. Judecătorul coleg Donțete a acceptat ca cererea să fie analizată de un alt complet.

Camelia Bogdan și-a motivat decizia: "De ce nu s-a invocat cererea de recuzare de la primul termen? Erau aceleași conditii. De ce nu au facut cerere de recuzare și avocații lui Marian Iancu? Mai mult, pe 5 mai 2015 la ICCJ s-a formulat o cerere de strămutare întemeiată pe așa zisa imparțialitate a judecătorului. Deci se știa de atunci intentia de recuzare". Ședința s-a suspendat din nou pentru ca un al treilea judecător să analizeze argumentele și să voteze pentru admiterea sau respingerea recuzării cerute de avocați.

 Avocaţii cer şi recuzarea preşedintelui de complet, Daniel Donțete, susţinând că şi el ar fi incompatibil şi imparţial. "Vrem că cererile să fie judecate de un alt complet şi să fie citaţi la un termen viitor", cer avocaţii.

 "La termenul trecut aţi spus că veţi da termene rapide pentru a evita prescrierea dosarului. Noi susţinem că termenul a expirat din august 2014. De atunci s-au prescris faptele", mai spun avocaţii
DNA susţine că cererile avocaţilor nu sunt justificate şi că nu există motive de recuzare.

Unul din avocaţii luxemburghezi consideră că sechestrul pe averea lui Tender este exagerat. "Jurisprudenţa CEDO este clară. Dacă un magistrat a luat o decizie într-un caz, nu se mai poate pronunţa. Cum poate un judecător să pună sechestru în faza de apel, dacă nu există fapte noi? Consider exagerat sechestrul, mai ales asupra familiei inculpatului"

DIICOT: "Sechestrul a fost pus la cererea DIICOT, nu din oficiu".

Avocat: "La faza de fond, DIICOT a susţinut că faptele s-au prescris. Acum de ce a cerut sechestru? Nu mai înţeleg nimic!"

Avocatul luxemburghez susţine că orice acuzat are dreptul să fie interogat şi să propună martori pentru interogatoriu. "Ar trebui să se aplice aceste regulament. Prezenţa oricărei persoane citate contribiue la aflarea adevărului. Lipsa turcului şi a avocatului lezează interesele lui Tender". Alt avocat susţine că citaţia trebuia trimisă în 30 de zile.

 Avocatul lui Tender vrea să-i pună întrebări lui Basran. Procurorul DIICOT: "Basran a fost citat corect. Tender va fi audiat când va fi prezent".

Avocat: "Nimeni nu ştie unde în Turcia se află Basran. Cel mai probabil el este închis. Instanţa trebuia să afle adresa"

După deliberare, judecătorii consideră că Basran se sustrage de la executarea altei pedepse şi că a fost citat corect. În aceste condiţii, avocaţii cer recuzarea ambilor judecători. Apărătorii susţin că cei doi judecători sunt incompatibili. Camelia Bogdan ar fi incompatibilă deoarece există suspiciunea că nu ar fi imparţială.

Judecătoarea a mai avut un dosar asemănător, cel al lui Marian Iancu, iar din acela a plecat acest al doilea caz al lui Tender. "Doamna judecătoare are deja o părere despre dosar, imparţialitatea să este afectată", susţine un avocat din cei 8 ai lui Tender.

Tender este în Franţa unde urmează să fie supus unei operaţii pe cord. Reprezentantul AVAS lipseşte, la fel şi cel al RAFO. Iancu Marian nu doreşte să fie adus la proces, în boxă. Avocaţii au cerut recuzarea procurorului de şedinţă. Cererea a fost respinsă. Unul dintre avocaţi spune că nu s-a îndeplinit procedura cu un inculpat fugar. Nu a fost citat cum trebuie Basran Ali, domiciliat în Instambul, şi susţine că este o lipsă de procedură.

Sechestru extins

Judecătorii au decis extinderea sechestrului care fusese pus pe mai multe bunuri ale inculpaţilor din acest proces, dispuse de procurori în 12 ianuarie 2005, în 19 ianuarie 2006, în 17 şi 18 aprilie 2006, în 23 iunie 2006 şi în 4 iulie 2006.

Măsura extinderii sechestrului le-a fost impusă lui Ovidiu Tender, Marian Iancu şi lui Marin Badea, "asupra conturilor (inclusiv a dobânzilor aferente sumelor înscrise la credit, ce vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară), acţiunilor şi activelor societăţilor comerciale la care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, inclusiv ale acţiunilor şi activelor deţinute de aceste societăţi la celelalte societăţi la care inculpaţii deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, ale soţilor şi soţiilor acestora, ale foştilor soţi şi fostelor soţii, ale rudelor de gradul I si ale altor persoane în posesia cărora se află bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii".

Judecătorii au mai dispus proprirea sumelor de bani datorate inculpaţilor sau părţilor responsabile civilmente de către o a treia persoană sau de persoanele păgubite, potrivit Mediafax.ro.

“Se va întocmi un raport privind actele de dispoziţie/transfer a fondurilor ce constituie produs a infracţiunilor, precum şi alcătuirea unei hărţi relaţionale care să cuprindă atât ilustrarea fluxurilor financiare, precum şi legătura dintre entităţi/societă?i comerciale (inclusiv istoricul acestora), beneficiari reali, inculpaţi trimişi în judecată, care vor fi evidenţiate din analiza rulajului conturilor bancare a relaţiilor pe care organele de urmărire penală le va obţine de la O.N.R.C. privind societăţile la care inculpaţii deţin calitatea de asociat, administrator, beneficiar real, acţionar, să se solicite rela?ii privind existenţa şi rulajul tuturor conturilor bancare ale inculpaţilor, apropiaţilor acestora, precum şi a societăţilor unde aceştia au calitatea de beneficiar real,” arată judecătorii.
"Se vor efectua comisii rogatorii în Austria, Sierra Leone, Senegal, cu menţiunea că cererile vor fi trimise şi punctelor de contact identificate prin reţeaua CARIN (având in vedere că Sierra Leone şi Senegal, Guineea Bissau (unde, din consultarea informaţiilor conţinute în surse deschise, inculpatul Tender Ovidiu Lucian declară că deţine bunuri) sunt membre în reţeaua Western African CARIN Network începând cu luna noiembrie 2014), organele de urmărire penală urmând a lua contact inclusiv telefonic cu destinatarii cererilor de comisie rogatorie pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor", au mai decis judecătorii.

Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, în decembrie 2014, pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe Marian Iancu la 13 ani şi opt luni de închisoare, în dosarul Carom, în care sunt acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani.
Decizia Tribunalului Capitalei nu a fost definitivă, motiv pentru care a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Distribuie Distribuie Comentarii