Meseria de dascăl nu mai este una atractivă pentru tinerele generații, mai ales pentru că salariile nu țin pasul cu inflația. Doar 7% din profesori au sub 30 de ani, iar 40% dintre dascălii din Uniunea Europeană au peste 50 de ani, spune un studiu.

Numai jumătate din profesorii din țările OCDE erau mulțumiți de salariul pe care îl aveau, înainte de pandemia de Covid-19, scrie Euobserver.

Lipsa de personal este un lucru obișnuit în domeniul educațional și sunt afectate numeroase țări europene de acest deficit.

Salariul este motivul principal al deficitului, pentru că nu ține pasul cu mărirea prețurilor, chiar și dacă există creșteri salariale.

În Germania, este nevoie de 25.000 de profesori până în 2025, iar în Austria 20.000 de profesori se vor pensiona până în 2027.

Un profesor din sectorul public din UE avea, în medie, un salariu de 25.055 de euro în anul școlar 2020-2021, însă situația variază de la o țară la alta.

De pildă, salariul anual brut de la care începe un profesor în Germania era de 54.129 euro , de șapte ori mai mare decât salaraiul unui profesor din Bulgaria, care primește 7.731 Euro anual.

Lipsa de personal nu ține doar de salarii, ci și de condițiile de muncă. Susan Flocken, directorul european al Comitetului Sindical European pentru Educație (CSEE) spune că "Este vorba despre condițiile de muncă în educație, mai ales de la pandemia Covid-19", potrivit Euobserver.

Dacă media la nivel european este de 13,6 elevi pentru un învățător, în România un profesor de școală primară are în medie 19,2 copii în clasă, iar în Olanda 16,3.

Legea din țara noastră spune că media numărului de elevi dintr-o clasă este de 22, iar limita superioară nu poate despăși 26. De altfel, limita minimă de elevi într-o clasă este de 15.

Clasele cu mulți elevi, faptul că nu există un echilibru între programul de muncă și timpul liber, dar și noile metode hibride de educație, pun presiune pe cei care aleg această meserie.

Revolta profesorilor din țările europene

Greve ale profesorilor au avut loc în mai multe țări europene, inclusiv în România, spre sfârșitul anului școlar 2022-2023, dar și în Ungaria, Grecia, Polonia și Portugalia.

Condițiile de muncă îi determină pe tineri să renunțe la această meserie, în 2022, aproape 10 % din toți tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din UE au părăsit timpuriu sistemul de învățământ.

Iar România are cel mai mare procent de părăsire timpurie a sistemului respectiv 15,6%, este urmată de Spania (13,9%), Ungaria (12,4%) și Germania (12,2%).

Aceste țări, mai puțin Ungaria , au în comun cheltuielile statului cu educația sub media UE, care s-a situat la 4,8% din produsul intern brut (PIB) în 2021. În cazul României, aceasta a fost de doar 3,2%, fiind depășită doar de Irlanda, care a investit 3% din PIB.

Doar un sfert dintre profesori considerau, în 2018, că meseria lor este recunoscută și prețuită de societate.

„În primul rând, ce e extrem de necesar sunt noi investiții publice. (...) Dacă vrem să avem educație de calitate avem nevoie de profesori bine pregătiți, deci mai puțin politici pe termen scurt și mai mult perspective pe termen lung.”, subliniază Susan Flocken, directorul european al Comitetului Sindical European pentru Educație

De altfel, sistemul de educație se confruntă și cu probleme de adaptare pentru a asigura educația copiilor refugiați din războiul din Ucraina , dintre care unii au nevoie de sprijin lingvistic și psihologic.