Salarii nesimţite votate cu două mâini în toată administraţia locală din România. Lista şefilor care încasează lunar o avere. În majoritatea localităţilor din România au fost convocate în ultimele zile şedinţe de consiliu local sau judeţean, al căror punct principal pe ordinea de zi a fost creşterea lefurilor angajaţilor din administraţia publică. De la 1 iulie, conform noilor prevederi locale, cel mai mare salariu de primar în administraţia publică din România ajunge la 14.500 de lei brut, dezvăluie  Adevărul.

Atmosfera de semi-clandestinitate în care au avut loc multe dintre întâlnirile aleşilor a avut ca scop votarea de urgenţă a unor hotărâri locale care să pună indemnizaţiile şi salariile funcţionarilor şi angajaţilor în acord cu prevederile Legii-cadru 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, intrată în vigoare pe 28 iunie. Practic, începând din luna august 2017, mii de angajaţi din primării şi consiliile judeţene vor pleca acasă cu lefuri majorate de 2-3 ori.

Pentru primari, viceprimari, preşedinţi de consilii judeţene şi vicepreşedinţi, indemnizaţia lunară este fixă şi stabilită în anexele Legii 153/2017. Aceste indemnizaţii sunt calculate prin înmulţirea salariului minim brut pe economie, de 1.450 de lei, cu un coeficient care variază în funcţie de rangul sau de numărul de locuitori al localităţii. Cel mai mare coeficient (10) a fost stabilit pentru primarul general al Capitalei, care ar urma să încaseze o indemnizaţie brută de 14.500 de lei. Pentru preşedinţii de consilii judeţene, primarii de sector sau cei ai oraşelor reşedinţă de judeţ coeficientul este 9, ceea ce le dă dreptul la venituri lunare brute fixe de 13.050.

Impozitele, compensate cu sporuri

Indemnizaţiile sunt impozitate cu un procent total de 29,87% aferent contribuţiilor datorate statului. Cu toate acestea, există un paragraf în noua lege care prevede că „indemnizaţiile lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor/viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile se majorează cu 25%“. Din acest motiv, mulţi dintre şefii instituţiilor publice din oraşele mari, care vor încasa şi lefurile cele mai consistente, şi-au adăugat în hotărârile votate recent şi „sporul de proiecte europene“. Practic, în aceste cazuri, diferenţa dintre brut şi net a devenit insignifiantă.

Situaţia este similară şi în cazul restului funcţionarilor publici din primării şi consilii judeţene cărora li s-au indexat substanţial salariile. Un alt paragraf al legii prevede plafonarea sporurilor la salariu cu un procent de maximum 30%. Prin urmare, şi în cazul acestora, diferenţa dintre venitul brut şi cel net se va „amortiza“.

Salarii micşorate în localităţile mici

Pentru oraşele mici şi comune, primarii şi viceprimarii au indemnizaţia lunară stabilită în funcţie de numărul de locuitori. Spre exemplu, primarii de municipii cu peste 100.001 locuitori primesc o indemnizaţie de 10.875 de lei (coeficient 7,5), în timp ce primarii comunelor cu peste 20.001 locuitori au o indemnizaţie de 8.700 de lei (coeficient 6). Cele mai mici indemnizaţii le au primarii de comune cu cel mult 3.000 de locuitori: 5.800 de lei (sumă corespunzătoare unui coeficient 4). Pentru aceştia, însă, noua Lege aduce chiar o micşorare a salariilor. „Pentru noi, primarii şi viceprimarii de comune mici, sub 3.000 de locuitori, ne-au scăzut veniturile, faţă de cele în plată înainte de aplicarea acestei legi. Mie, spre exemplu, indemnizaţia mi-a scăzut cu 380 de lei“, arată Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, din judeţul Sibiu.

„Legea este o bătaie de joc“

Noua Lege a salarizării pentru persoanele din fonduri publice a primit felurite interpretări prin primăriile din ţară. „Acum, dacă unii primari şi-au stabilit indemnizaţiile prin hotărâre de Consiliu local, dar în limitele impuse prin lege, acest lucru nu este greşit, consider eu. Căci oricum e o sumă calculată clar, în lege“, explică un secretar de judeţ pentru „Adevărul“.

Secretarul n-a dorit să-şi facă public numele, deoarece critică prevederile actului normativ în discuţie.

„Consider că această lege este o bătaie de joc. De ce? Pentru că, şi acum, ca ordonator de credite nu poţi spune «şeful acesta de serviciu este mai bun» ori «funcţionarul acesta este mai bun», deci merită să-i dau un salariu mai mare, ca să-l motivez. Nici măcar de volumul de lucru nu se ţine cont şi aşa se ajunge ca şi funcţionarul de la Registratură, dar şi cel de la Biroul juridic, să aibă aceleaşi salarii. Consilierul juridic răspunde de tot ceea ce scrie, pe când cel care doar înregistrează corespondenţa ce responsabilitate aşa mare are?“, opiniază secretarul de judeţ contactat de „Adevărul“.

Salarii „babane“ pentru administratorii publici

Pentru restul angajaţilor din administraţia publică locală, limita minimă este salariul minim brut pe economie, iar cea maximă – salariul viceprimarului (sau vicepreşedintelui de consiliu judeţean). Această limită maximă, este aplicată, de exemplu, pentru stabilirea salariului administratorilor publici. „Salariul de bază individual al administratorului public se stabileşte de către primar, preşedintele consiliului judeţean sau primarul general al municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, în funcţie de tipul unităţii administrativ-teritoriale şi de atribuţiile stabilite în fişa postului, între limite, astfel: limita minimă este nivelul salariului de bază al secretarului unităţii administrativ-teritoriale, iar limita maximă este indemnizaţia viceprimarului, a vicepreşedintelui consiliului judeţean sau a viceprimarului municipiului Bucureşti, după caz“, se arată în anexele care însoţesc Legea 153/2017.

Femeie de serviciu la primărie plătită cât un profesor debutant

În majoritatea oraşelor de reşedinţă de judeţ, primarii primesc începând cu 1 iulie salarii mai mari de 2-3 ori în urma votului consilierilor locali. Majoritatea au ales să crească salariile la nivelul maxim prevăzut de lege. De exemplu, Victor Drăguşin, primarul din Alexandria, capitala Teleormanului, şi-a „intermediat“ un salariu brut de 12.000 de lei, dublu faţă de cel prezent. La Alba, Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean, şi Mircea Hava, primarul din Alba Iulia, vor avea, fiecare, câte 16.313 lei venit brut. La Vaslui, primarul Vasile Pavăl are un „brut“ de 13.000 de lei, identic cu cel al primarului din Iaşi, Mihai Chirica.

Generozitate de primar

Au fost şi situaţii ciudate în şedinţele aleşilor locali care şi-au votat majorarea lefurilor. În comuna nemţeană Tarcău, localitate cu doar 3.500 de locuitori, primarul Iulian Găină are, după aprobarea hotărârii locale, un salariu brut de 7.500 de lei. Edilul spune că în salariu este inclus şi un spor de 25% pentru cele două proiecte pe fonduri UE pe care le coordonează. În privinţa salariilor celorlalţi angajaţi, primarul descrie cum a elaborat cu generozitate un proiect liniştitor pentru toată lumea. „Le-am dat o foaie salariaţilor din primărie şi le-am spus să-şi treacă numele şi cât cred că merită pentru munca pe care o prestează. Le-am ascultat păsurile şi toţi au primit mai mult chiar decât se aşteptau, unii şi cu 500 de lei mai mult. La noi la primărie nu există salarii mai mici de 3.300 de lei, iar cei cu responsabilităţi, vechime şi studii iau şi 4.800 de lei, cum e cazul secretarului sau contabilului şef“, spune Iulian Găină.

Noile modificări în grila de salarii ale primăriile şi consiliilor judeţene generează creşteri substanţile şi la capitolul „personal auxiliar“. La Primăria Galaţi, un şofer va încasa între 2.700 şi 2.900 de lei net, un muncitor calificat va încasa 2.500 - 2.800 de lei (n.r. - cât un profesor gradul 1 cu 10 ani de experienţă), iar un muncitor necalificat va fi renumerat cu 1.900-2.000 de lei.

La Tecuci, lefuri bune pentru toată lumea

Primarul municipiului Tecuci, judeţul Galaţi, social-democratul Cătălin Hurdubae, va primi o leafă de 11.000 de lei lunar, în vreme ce viceprimarul şi secretarul Consiliului Local vor primi câte 8.000 de lei. Cel mai prost plătite vor fi femeile de serviciu, care vor încasa totuşi lefuri lunare cuprinse între 1.726 de lei (fără experienţă, fără studii, 40 de ore de lucru pe săptămână) şi 2.148 de lei, adică la fel ca un profesor debutant.

„40% dintre comunele ţării nu pot susţine majorările“

Există şi minţi lucide în sistemul bugetar din România, care privesc cu rezervă destrăbălarea financiară prilejuită de Legea 153/2017. Potrivit Danielei Cîmpean, preşedinta CJ Sibiu, bugetul judeţului nu suportă creşteri salariale mai mari decât cele votate zilele trecute, chiar dacă legea ar permite acest lucru. „Nu ne putem raporta doar la impactul pe care majorările de salarii îl au anul acesta, ci şi la impactul pe care aplicarea acestei legislaţii îl are asupra bugetului anul viitor“, arată Daniela Cîmpean, care face astfel referire la faptul că, de la 1 ianuarie 2018, salariul minim brut pe economie este preconizat să crească din nou, ceea ce ar duce iarăşi la creşterea salariilor.

Din bugetul judeţului sunt achitate salariile pentru peste 2.300 de persoane, iar în cursul şedinţei de luna trecută au fost mărite salariile doar pentru angajaţii CJ şi cei din serviciile subordonate, adică aproximativ 300 de persoane. Pentru restul, măririle de salarii vor deveni subiect de proiect de hotărâre într-o şedinţă programată la finele acestei luni. „Vrem să aplicăm o majorare fără să afectăm bugetul de dezvoltare“, mai arată Daniela Cîmpean.

Şi câţiva primari de comune îşi exprimă rezervele cu privire la creşterile salariale. „Noi putem da salarii mai mari, dar într-o economie de piaţă reală ori într-o firmă privată, să plăteşti mai mult de 30% din venituri pentru cheltuielile de personal, nu e normal. Deci, dacă legiuitorul nu procedează ca şi până acum şi, la început de an, ni se transmite care este limita maximă ce poate fi cheltuită pentru personal, nu este în regulă“, arată Cristin Magheru, primarul comunei sibiene Cîrţişoara.

„N-avem sursă de finanţare“

Marian Muşat, primarul comunei buzoiene Valea Salciei, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, filiala Buzău, se numără printre primarii cu cele mai mici salarii dintre toţi cei 82 de membri ai forului pe care-l conduce.

„Sunt primari care au majorat la peste 5.000 de lei lunar, cum sunt cei din Mărăcineni, Poşta Câlnău sau Vadu Paşii. Problema este că nu seamănă majorările de la unul la altul. Nu sunt nişte norme anume şi fiecare aplică cum înţelege legea. La aceleaşi grade şi aceleaşi trepte, salariile nu sunt la fel. Şi mai grav este că nu avem sursa de finanţare. În cazul nostru, bugetul local n-ar ajunge nici pentru trei luni şi numai o suplimentare de la bugetul de stat ne-ar ajuta. Peste 40% dintre comunele ţării nu pot susţine majorările“, declară Marian Muşat, primarul din Valea Salciei.

Concedieri pentru lefuri mai mari

Unii edili au ales variante extreme, doar pentru a se putea alege cu lefuri mai mari.

Salariile funcţionarilor din Primăria Caransebeş au fost majorate, conform unei hotărâri ce a fost aprobată vineri, 28 iulie, iar primarul Felix Borcean va câştiga un salariu de bază de 9.425 de lei. Următorul salariu ca valoare este al secretarului juridic al Primăriei, care ajunge la 7.830 de lei. Salarii mari vor avea şi arhitectul şef -7.685 de lei, iar şefii de direcţii vor câştiga 5.800 de lei, pe când şefii de servicii 4.495 de lei, iar cei de birou 4.060 de lei. Primarul Felix Borcean a anunţat însă că vor urma concedieri pentru că bugetul local nu poate suporta aceste majorări. Din cei 170 de angajaţi ai Primăriei Caransebeş, ar putea să mai rămână aproximativ 100.

Distribuie Distribuie Comentarii