Un memorial ce are în prim-plan statuia lui Iuliu Maniu, amplasată în mijlocul unei hărți a României Mari, a fost inaugurat duminică la Șimleu Silvaniei, orașul natal al marelui om politic, la împlinirea a 63 de ani de la moartea celui care a fost de trei ori prim-ministru al României.

La festivitatea de inaugurare au fost prezente autorități locale și județene, sculptorul ce a realizat memorialul, Nicu Mihoc, europarlamentarul Daniel Buda și secretarul de stat în Ministrul Culturii și Identității Naționale Alexandru Pugna.

Manifestarea a debutat cu intonarea imnului național de către corul "Dealul Țarinii", din Bădăcin, după care primarul din Șimleu Silvaniei, Septimiu Țurcaș, alături de Nicu Mihoc au dezvelit memorialul dedicat celui supranumit "Sfinxul de la Bădăcin". Câte un sobor de preoți ortodocși și greco-catolici au ținut apoi slujbe de pomenire și sfințire a memorialului.

"Iuliu Maniu, născut la data de 8 ianuarie 1873, avea să ajungă personalitatea marcantă a României Mari și unite. Toate eforturile lui s-au concentrat spre realizarea acelui vis al românilor de a fi uniți într-un stat unitar și indivizibil și a reușit, alături de alte personalități, să schimbe sorta românilor și a României prin contribuția adusă la Marea Unire din 1918. În cuvântarea pe care a ținut-o cu ocazia Adunării Naționale de la Alba Iuliua, Maniu a spus: 'Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un trimf al libertății românești'. Și noi vom putea privi de astăzi înainte spre acest monument ca la o sursă de inspirație în modelarea viitorului acestei generații", a precizat, în cuvântul său, Daniel Stejerean, directorul Centrului de Informare Turistică din Șimleu Silvaniei.

Potrivit artistului care a realizat memorialul, statuia lui Iuliu Maniu, ce este reprezentat stând pe un jilț pe care este așezată o cergă, evidențiază trăsăturile și expresivitatea pe care acesta le avea la vârsta de 45 de ani, în anul 1918.

"Am vrut să evidențiez calitățile lui Iuliu Maniu și ca om și ca făuritor de țară. Am construit partea de statuie bazată pe tradiție. Se regăsesc elementele tradiționale în cerga de pe spatele scaunului, iar harta României Mari vine ca o completare, ca o imagine clară a faptelor lui Iuliu Maniu. Astăzi este posibil să ne întâlnim cu cinci din 10 oameni care nu știu cine a fost Iuliu Maniu și e trist că este așa", a declarat, la festivitate, sculptorul Nicu Mihoc.

Conform acestuia, construcția lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz și este așezat pe un jilț, care subliniază statura lui de om de stat.

"Cât despre poziția mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă, cu palma în jos, înseamnă poziția liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal așezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul țării este un citat, un fragment din declarația de la 1918 a lui Iuliu Maniu. (...) Pe jilțul personajului este o cergă țărănească pe care sunt motive tradiționale din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârșie Iuliu Maniu provenea din rândul țărănimii și a evoluat până la postura de om de stat, pe de alta, unitatea celor trei provincii românești. Iuliu Maniu stă așezat pe un jilț din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică (...) și faptul că personajul stând pe un jilț reprezintă demnitatea lui de om de stat", afirma sculptorul acestui memorial, înainte de inaugurare.

Nicu Mihoc i-a înmânat duminică preotului greco-catolic din Bădăcin, Cristian Borz, care a inițiat și se ocupă de proiectul de restaurare a casei lui Iuliu Maniu din localitate, un tablou cu portretul marelui om de stat român.

"Sunt foarte fericit să văd poate cea mai frumoasă lucrare dedicată lui Iuliu Maniu, așezată aici, la Șimleu Silvaniei. (...) Mă bucur să văd că Iuliu Maniu primește onoarea și recunoștința neamului pentru care s-a jertfit, pentru că personalitatea marcantă a lui Iuliu Maniu este dată de jertfa pe care a avut-o, felul său de a fi, demnitatea cu care și-a asumat totul. (...) În această perioadă în care parcă neamul românesc este mai separat, mai despărțit ca oricând, Iuliu Maniu ne-a adunat împreună, biserica ortodoxă și biserica greco-catolică, cei doi plămâni prin care respiră spiritualitatea neamului nostru românesc. Ne-am adunat aici politicieni din partide diferite, dar cu un simțământ unitar, acela că este momentul să ne unim forțele atunci vorba de interul național și atunci când este vorba să ne respectăm valorile neamului în care ne-am născut" a afirmat, la rândul său, Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministrul Culturii și Identității Naționale

Cel supranumit "Sfinxul de la Bădăcin" s-a născut la data de 8 ianuarie 1873, la Șimleu Silvaniei. Iuliu Maniu a ocupat funcții importante în stat, fiind de trei ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Național Țărănesc, membru de onoare al Academiei Române, președinte al Consiliului Dirigent din Transilvania și deputat în Parlamentul de la Budapesta și în cel de la București. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Iuliu Maniu a devenit simbolul rezistenței anticomuniste, el fiind arestat în 1947, în urma "înscenării de la Tămădău". Condamnat la închisoare pe viață, a fost trimis la penitenciarul din Galați, de unde a fost transferat, în 1951, la Sighet, închisoare unde a și decedat, la 5 februarie 1953, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului.

Evenimentul de inaugurare a memorialului a fost urmat de un simpozion dedicat personalității lui Iuliu Maniu, ambele manifestări fiind organizate de Primăria Orașului Șimleu Silvaniei, Parohia Greco-Catolică Bădăcin și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Șimleu Silvaniei, în colaborare cu Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Sălaj și Radio Maria.

AGERPRES/(A — autor: Sebastian Olaru, editor: Nona Jalbă, editor online: Anda Badea)