O serie de achiziții controversate, însă, au generat suspiciuni de corupție. Iar acestea din urmă au fost accentuate de secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, care a cerut public imunitate în fața procurorilor pentru orice persoană care comite abateri de la regulile achizițiilor publice.

Parchetul General, condus de procurorul general Gabriela Scutea, pare că respectă cu sfințenie cererea lui Raed Arafat. Cel puțin deocamdată.

Șefa ONAC, numită de Dăncilă la cererea ALDE

În primăvara anului 2018, Orlando Teodorovici, în calitate de ministru al Finanțelor Publice din România, a cerut Guvernului Dăncilă să emită o Ordonanță de Urgență pentru înființarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).

Instituția urma să funcționeze în subordinea Ministerului Finanțelor Publice cu misiunea de a organiza procedurile pe achiziții finanțate din fondurile structurale aferente perioadei de programare financiară 2014-2020, fonduri structurale în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro.

Sebastian Vlădescu

Ideea promovată de Orlando Teodorovici venea, de fapt, de la ALDE, parteneri de guvernare ai PSD. Aceasta a fost îndeplinită pe loc de premierul de atunci Viorica Dăncilă, care a emis în acest sens Ordonanța de Urgență nr. 46 din 31 mai 2018, privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național de Achiziții Centralizate.

Tot la recomandarea ALDE, premierul Dăncilă a decis să o numească pe Cornelia Nagy în funcția de președinte al ONAC, cu rang de secretar de stat.

Promovată de tripleta Vlădescu - Chițoiu - Tăriceanu

Cornelia Nagy și-a început cariera în 1985, atunci când a fost angajată pe funcția de controlor general la birourile vamale Halmeu, Petea și Satu Mare. A stat pe funcție până în 1997, an în care a preluat șefia Biroului Vamal Petea.

La finalul anului 2000, s-a transferat la Direcția de Control Financiar de la ANAF. De acolo, a fost preluată și promovată de Daniel Chițoiu și Călin Popescu Tăriceanu în postul de șef de cabinet al ministrului Sebastian Vlădescu, la Ministerul Finanțelor Publice.

Călin Popescu Tăriceanu

De la cabinetul lui Vlădescu, actuala șefă a ONAC s-a ocupat de verificarea achizițiilor publice la nivelul Ministerului de Finanțe, apoi a trecut pe Direcția de Achiziții de la Ministerul Sănătății.

Între timp, fostul ei șef, Sebastian Vlădescu, a fost trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență. Dar cariera Corneliei Nagy a continuat nestingherită.

S-a detașat la Ministerul Mediului pe funcția de secretar general adjunct, apoi a trecut la Agenția Națională de Arii Protejate, instituții publice controlate politic de ALDE. Adică de Tăriceanu și Chițoiu.   

Până la pandemie, ONAC a cumpărat hârtie

Până la declanșarea pandemiei de coronavirus, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate s-a ocupat de semnarea unor acorduri cadru pentru achiziționarea de hârtie A3 și A4, dar și de implementarea proiectului european „Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme electronice integrate pentru desfășurarea și monitorizarea achizițiilor centralizate“.

Cel puțin așa rezultă de pe site-ul oficiului. Dar, odată cu instituirea stării de urgență cauzată de pandemia de coronavirus, Oficiul a fost desemnat de către Guvernul României să se ocupe direct de achizițiile de echipamente medicale.

Din informațiile publice postate pe site-ul ONAC, dar anunțate și în sistemul electronic de achiziții publice, rezultă că, până la data de 31 martie 2020, au fost semnate 40 de contracte cu o valoare cumulată de 400 de milioane lei. Adică peste 80 de milioane de euro.

Cu acești bani s-au cumpărat mai multe tipuri de echipamente medicale, inclusiv mănuși, măști și combinezoane. Majoritatea, la suprapreț.

Combinezoane de 213 milioane lei. Dublu față de înainte de pandemie

Prima achiziție suspectă realizată de ONAC este legată de achiziția de combinezoane, inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte. Cel mai mare contract a fost atribuit firmei UPC Ltd. din Coreea de Sud, de unde s-au cumpărat nu mai puțin de 1,75 milioane combinezoane pentru care s-a plătit 155,57 milioane lei.

Ceea ce înseamnă că s-a plătit în jur de 89 lei pentru fiecare combinezon. De la o firmă din Serbia, Virid Doo, au fost cumpărate 38.512 combinezoane pentru suma de 3,54 milioane lei. Adică s-a plătit în jur de 92 de lei pentru fiecare combinezon. 

Compania Viggo Fashion International a vândut 500.000 de combinezoane pentru suma de 54,14 milioane lei. Prețul pentru fiecare bucată ajunge la 93 lei.

Firma este patronată de Ionuț Marius Marin, partener de afaceri cu Cătălin Botezatu și fotbalistul Liviu Ion Antal, care joacă în prezent la Zalgiris, în Lituania. Anterior stării de urgență, un astfel de combinezon costa maximum 45 de lei.

Viziere de 33,3 milioane lei

Tot de la firma lui Marin au fost achiziționate 1,75 milioane viziere de protecție pentru suma de 33,32 milioane lei. Adică în jur de 19 lei pentru fiecare vizieră.

Numele lui Ionuț Marius Marin mai apare în alte șapte societăți. De exemplu este asociat în Crama Orheiului 1946 SRL, unde îi are ca parteneri de afaceri pe Sorinel Vasile Ștefanescu și pe cetățenii moldoveni Constantin Gutu și Serghei Turcan.

Firma se ocupă de importul și distribuția liniei de vinuri C.B. (Cătălin Botezanu - n.r.), vin produs de Vinăria Zimbreni din Republica Moldova.

Într-o altă societate, Viggo Retail SRL, Ionuț Marin este asociat cu fotbalistul Liviu Ion Antal. Această firmă se ocupă cu vânzarea hainelor și pantofilor pentru bărbați.

Într-un interviu acordat „Gazetei Sporturilor“, fotbalistul Liviu Ion Antal spunea, în 2017, că „brand-ul Viggo s-a născut în România (...)

Piesele vestimentare lucrate cu dedicare folosesc cele mai fine materiale. Acest lucru e posibil prin relațiile stabile pe care Ionuț (Marin - n.r.) și Cătălin (Botezatu - n.r.) le-au construit încă din perioada EGO“.

Mănuși la suprapreț de la consilierul lui „Nikki Scorpion“

ONAC a achiziționat 1,75 milioane bucăți de mănuși de unică folosință cu manșetă medie de la compania Chronos Trade Medical SRL, în data de 28 februarie 2020.

Valoarea contractului cu tot cu TVA a fost stabilită la 11.797.571 lei. Conform informațiilor publice, acordul cadru va fi valabil până când va fi ridicată starea de urgență de către Ministerul Sănătății sau Organizația Mondială a Sănătății.

Firma Chronos Trade Medical, patronată și administrată de Răzvan Mihai Călin, are relații bune în sistem: a donat, de exemplu, 70.000 lei Societății Naționale pentru Transfuzie Sanguină din România pentru organizarea unei conferințe.

Contactat telefonic, Răzvan Mihai Călin a spus că a lucrat pe funcția de consilier onorific la Comisia pentru Drepturile Omului „pe vremea când era președinte domnul deputat Nicolae Păun“. Și a admis că prețurile sunt umflate: „Noi avem alte prețuri de la producător având în vedere criza care a apărut. Noi acum cumpărăm mănușile mai scump de 3,5 ori“.

Măști de 11,3 milioane euro prin intermediar

Oficiul condus de Cornelia Nagy a semnat trei contracte pentru achiziția de măști FFP2 și FFP3. O cantitate de 1,75 milioane de măști au fost achiziționate prin două contracte semnate cu firma Romwine & Coffe SRL, din Giurgiu, pentru care s-au plătit 11,3 milioane euro.

Firma este patronată oficial de Maria Cristian, o bucătăreasă de 57 ani din satul Uzunu. Aceasta a fost folosită ca paravan de controversatul afacerist și mason Cătălin Robertino Hideg, patronul firmei Sanimed International, fost doctorand al generalului Constantin Onișor la Academia Națională de Informații și partener de afaceri cu nepotul dictatorului cubanez Fidel Castro.

Hildeg a spus la B1 TV că, înainte de achiziție, a avut întâlniri cu oficiali din Guvernul României, printre care secretarul general Antonel Tănase și cu Victor Costache, pe atunci ministru al Sănătății. 

Afacerea cu măști a fost luată la puricat de Direcția Națională Anticorupție și Corpul de Control al Ministerului Finanțelor Publice.

Surse din cadrul ministerului au declarat sub protecția anonimatului că Corpul de Control nu a găsit vreo neregulă în atribuirea și semnarea acestui contract. Ministerul Finanțelor nu a răspuns până în prezent la solicitarea Newsweek România.

Cameră de izolare la preț de apartament 

Compania Nanosystems MC SRL a obținut un contract de 29,27 milioane lei pentru a livra 82 de camere cu izolare cu presiune negativă.

Prețul unei camere ajunge la aproximativ 357.000 lei, adică în jur de 73.000 euro. Cu o astfel de sumă se poate achiziționa un apartament cu două camere în centrul Bucureștiului. Firma Nanosystems MC SRL a fost înființată de Codrin Mardare într-un bloc din satul Vârteju, care aparține administrativ de orașul Măgurele din Ilfov.

Un alt contract pentru achiziționarea a două camere de izolare cu presiune negativă a fost atribuit firmei Atum Medcare SRL. Contractul are o valoare de 636.650 lei. Ceea ce înseamnă că fiecare cameră costă 318.325 lei, adică în jur de 65.000 euro. Cu 8.000 de euro mai puțin decât camerele cumpărate de la Nanosystems MC.

60.000 de lei pentru o izoletă

ONAC a achiziționat prin două contracte nu mai puțin de 70 de izolete cu presiune negativă pentru transportul pe targă. Primul contract a vizat cumpărarea a 50 de izolete cu prețul de 1,32 milioane lei de la firma Proton Impex 2000 SRL.

Adică aproximativ 27.000 lei fiecare izoletă. Prin cel de-al doilea contract s-au achiziționat 20 de izolete la prețul de 1,18 milioane lei de la firma Sapaco 2000 SA. Ceea ce înseamnă că ONAC a plătit aproximativ 60.000 lei pe fiecare izoletă, deci dublu față de izoletele cumpărate de la Proton Impex.   

Monitoare medicale și la 14.000 de lei, și la 22.000

O altă achiziție controversată gestionată de ONAC este legată de achiziționarea a patru loturi a câte 200 de monitoare medicale fiecare.

Valoarea cumulată a celor patru contracte este de 13,9 milioane lei. Însă prețurile pentru fiecare bucată variază între 14.637 lei și 22.383 lei.

Diferențele mari de preț ridică numeroase semne de întrebare legate de achizițiile efectuate de ONAC. De exemplu, un lot de 200 de monitoare a fost achiziționat de la Dacorum Grup SRL pentru suma de 2,92 milioane lei, deci la 14.637 lei pe fiecare monitor.

La polul opus se află achiziția a 200 de monitoare de la Farmatin Medical pentru suma de 4,47 milioane lei, adică la 22.383 lei pe bucată. Compania Farmatin Medical este condusă de medicul clujean Valentina Mihalte.

Ventilatoare blocate în SUA

200 de ventilatoare mecanice contractate pentru spitalele românești au fost blocate de Statele Unite ale Americii, țară care a interzis exporturile de echipamente medicale pe perioada pandemiei de coronavirus.

Aceste echipamente medicale au fost achiziționate de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate cu 10,8 milioane de lei de la Brains M&A Consulting SRL, o firmă de apartament abonată la contractele din zona medicală.

Conform datelor de la Registrul Comerțului, firma este patronată de Florin Mircea Creangă și Paul Alexandru Mihai, doi tineri cu lipici la contractele publice.

Culmea, unul dintre asociații firmei, Florin Mircea Creangă, mai deține o societate care are sediul social și punctul de lucru în spălătoria Spitalului Universitar, respectiv Spitalul de Urgență „Sf. Pantelimon“.

Cornelia Nagy, președintele ONAC, a declarat pentru Newsweek România că cele 200 de ventilatoare urmau să vină din SUA: „99% să zicem că nu mai vin. Nu ne mai dă firma. Veneau din America. Nu pot să comunic mai mult. Vorbiți la DSU.

Știu cine sunt producătorii, dar nu sunt abilitată să vă răspund. Vorbiți cu domnul Arafat, el este centrul de comandă care poate comunica cu presa.

Dacă așa a hotărât Guvernul, eu nu am ce să fac. Dânsul răspunde de comunicarea pe toate achizițiile. Nu pot să vă spun pentru că aș încălca o regulă“.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a avut o convorbire cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump, la solicitarea părții americane.

Conform unui comunicat emis de Administrația Prezidențială, președintele Donald Trump a promis că va sprijini România pentru obținerea unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de SUA.

Totodată, România va mai primi și un ajutor de 800.000 de dolari dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.