Potrivit acestor date, în zona euro deficitul guvernamental a crescut de la 0,5% din PIB în 2018 până la 0,6% din PIB în 2019, în timp ce în UE27 s-a majorat anul trecut la 0,6% din PIB, de la 0,4% din PIB în 2018.

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la 2,9% din PIB în 2018 până la 4,3% din PIB în 2019, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale s-au majorat de la 34,8% din PIB în 2018 până la 36% din PIB în 2019, iar veniturile au scăzut uşor până la 31,7% din PIB în 2019, faţă de 31,9% din PIB, cât se consemna în 2018.

În schimb, datele Eurostat arată că există mai multe state membre care în 2019 au înregistrat un surplus guvernamental, în frunte cu Danemarca (+3,7%), urmată de: Luxemburg(+2,2%), Bulgaria (+2,1%), Cipru şi Olanda (ambele cu +1,7%), Grecia (+1,5%), Germania (+1,4%), Austria (+0,7%), Malta, Slovenia şi Suedia (toate cu +0,5%), Irlanda şi Croaţia (ambele +0,4%), Cehia şi Lituania (ambele cu +0,3%) şi Portugalia (+0,2%).

Pe de altă parte, în 2019 comparativ cu 2018, datoria guvernamentală ca procent din PIB a scăzut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, de la 85,8% până la 84,1%, respectiv de la 79,6% până la 77,8%. Statele membre care la finele lui 2018 aveau cea mai redusă datorie guvernamentală ca procent din PIB erau: Estonia (8,4%), Bulgaria (20,4%), Luxemburg (22,1%), Cehia (30,8%) şi Danemarca (33,2%).

Pentru România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală ca procent din PIB a crescut de la 34,7% în 2018 până la 35,2% în 2019.

În luna ianuarie, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, peste estimarea autorităţilor din luna noiembrie. Un nivel mai mare al deficitului bugetar a fost consemnat doar în anul de criză 2010, când bugetul s-a închis cu un un sold negativ de 6,5% din PIB. În 2018, deficitul bugetar a fost 2,88% din PIB.

Pactul european de stabilitate şi creştere cere ca deficitul public să fie de maxim 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB. Cu toate acestea, oficialii europeni au semnalat deja că regulile vor fi suspendate pe măsură ce guvernele se străduiesc să limiteze consecinţele economice ale pandemiei de coronavirus şi să evite insolvenţele şi concedierile în masă.