„S-ar distruge un sistem clientelar vechi de 55 de ani”/Emil Boc, pledoarie pentru regionalizare şi modificarea Constituţiei
Primarul Clujului, Emil Boc, susţine că este nevoie de o reformă serioasă şi de modificarea legii administraţiei politice şi locale, pentru modernizarea României. Fostul premier mai spune că sistemul de împărţire pe judeţe, care datează din 1968, reprezintă o piedică în calea dezvoltării.
Emil Boc vrea regionalizarea României şi spune că pentru asta trebuie modificată Constituţia. El susţine că România a fost în situaţia de a nu putea să acceseze fonduri europene din cauză că în actuala formă de organizare, judeţele nu s-ar se califica la dimensiunea definiţiei de regiune în Uniunea Europeană.
„România nu are regiunea în Constituţie, avem regiuni ca şi ONG -uri. Soluţia este modificarea Constituţiei, de a introduce regiunea în Constituţie. S-a încercat în 2014, s-a ajuns la Curtea Constituţională pentru că a fost greşit formulată şi a căzut.
În 2011, ca premier am încercat comasarea judeţelor şi cred încă în ea. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu îndeplinim criteriile de populaţie, cu excepţia Sucevei, care are peste 800 de mii de locuitori. Judeţele noastre nu se califică la dimensiunea definiţiei de regiune în UE. Pentru asta trebuie să comasăm judeţele. Atunci le-am comasat în 16 judeţe, de fapt erau 13, plus trei. Ultimele trei erau Harghita, Covasna şi Mureş, pentru că UDMR nu dorise sub nicio formă ca aceste judeţe să facă parte din alte zone şi să îşi piardă majoritatea. Le-am oferit ultima soluţie şi să rămână la aceste judeţe distincte şi să le comasăm pe celelalte. Nici acolo UDMR -ul nu a fost de acord şi proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit”, a spus Emil Boc, în cadrul dezbaterii despre „Reforma administrativ teritorială a statului, între deziderat (tehnic) şi pragmatism (politic)”, organizată de ICDE în parteneriat cu Expert Forum.
Cum s-ar putea face
Totuşi, fostul premier spune că ar fi mai uşor ca judeţele să fie comprimate printr-o lege decât să se treacă la modificarea Constituţiei României, care ar presupune, probabil, ani de zile.
Rămân la convingerea că e mai uşor să comprimi judeţele prin lege, decât să modifici Constituţia cu două treimi şi cu greutăţile facerii.
Dacă se va face, nu cred, pentru că nu se face nici asta cu comunele. Dar gândiţi-vă ce ar însemna să distrugi un sistem clientelar, care din 1968, de 55 de ani. În judeţe pe lângă primării sunt Poliţie, servicii de cadastru, carte funciară, sistem care şi-au clădit mici clici. O dată acestea rupte, gândiţi-vă cum ar respira România prin distrugerea acestui sistem clientelar, construit în atâţia amar de ani, a adăugat Boc.
În continuare, el a mai spus că reforma administraţiei publice locale şi centrale nu este pe agenda administraţiei locale şi centrale, deşi acest lucru ar trebui să fie obligatoriu pentru a fructifica şansa României de a se moderniza şi de a acea acces mai facil la fondurile de la Bruxelles. În opinia fostului premier, aceste schimbări ar trebui să se facă în etape.
„Legea de organizare administrativ teritorială este din 1968, din plin centralism. Suntem de 14 ani în Uniunea Europeană, dar ne ghidăm după principiul subsidiarităţii şi construim România cu legi comuniste. Acest fapt se resimte până în ultimul cătun din România.
În 1968, populaţia României era de 19,7 milioane de locuitori. Aveam 3.029 de unităţi administrativ teritoriale, dintre care 189 oraşe şi 2561 de comune. În 2021, avem o populaţie de 19,4 milioane, în scădere faţă de 1968. Nu punem în calcul că trei sau patru milioane sunt plecaţi. Dacă ne uităm la UAT -uri avem 3.228, la comune avem o creştere de 2.561 la 2.862, deci 300 de comune în plus. La oraşe, creşterea este de la 189 la 216, cu 27 de oraşe în plus, în condiţiile în care populaţiei României este în descreştere şi urbanizarea este un proces masiv”, a punctat Boc.
O piedică în calea dezvoltării
El a subliniat şi faptul că multe dintre localităţile României nu sunt capabile să se autogestioneze şi sunt dependente de fondurile asigurate de la bugetul central. Acest lucru înseamnă că românii din anumite localităţi sunt obligaţi practic să-şi întreţină conaţionalii din UAT-urile care nu sunt în stare să-şi asigure singure veniturile.
„Dintre cele 3.228 de UAT -uri, cel puţin 1.000 nu-şi asigură din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi de a asigura servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Nu! Toate se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În concluzie, această reformă administrativă trebuia făcută alaltăieri, dar pentru asta e nevoie de curaj politic şi unul sau două guverne să cadă, dar să se facă această reformă. Acum, această fragmentare teritorială este o risipă uriaşă şi fără precedent”, a fost pledoaria lui Emil Boc. SURSA: Adevărul
