Într-un studiu, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) consideră că modul în care se execută asaltul din zona Bahmut arată că armata rusă nu a învățat nimic din luptele anterioare, când, cu prețul unor pierderi grele, a cucerit obiective de o importanță strategică foarte limitată.

În zona Bahmut se dau lupte grele FOTO Profimedia

Concret, fosta Armată Roșie și-a „măcinat” în mod continuu puterea de luptă în lupte grele duse în așezările mici din jurul orașului Bahmut, începând de la sfârșitul lunii mai și până acum, bătăliile aducând câștiguri tactice mici, de ordinul a câțiva kilometri. După cum a observat anterior ISW , eforturile Rusiei de a avansa în Bahmut au dus la uzura continuă a forței de luptă, dar și a sistemelor de armament, aducând trupelor câștiguri relativ nesemnificative timp de mai multe luni.

Această tactică se aseamănă cu extrem de costisitoarea campanie a Rusiei de a cuceri Severodonețk și Lisiceansk, în apropiere de granița cu regiunea Lugansk, în lunile iunie și iulie. Rusia a capturat în cele din urmă cele două orașe, dar succesul nu a avut beneficii operaționale reale pentru Rusia. Concret, cu pierderi umane și de echipamente substanțiale, fosta Armată Roșie a câștigat o bătălie cu semnificație operațională și strategică cel puțin limitată.

Pe de altă parte, în timp ce forțe considerabile sunt folosite pentru asaltul asupra Bahmut, alte sectoare ale frontului sunt slăbite, creând astfel condiții pentru contraatacuri ucrainene rapide în alte direcții, subliniază ISW.