Spionii ruși vor să știe tot, de la ce resurse minerale avem până la starea drumurilor sau a căilor ferate din România, atrag atenția experții în securitate după ce mai mulți angajați ai companiei NIS Petrol, controlată de gigantul Gazprom, au fost audiați de procurori într-un dosar de spionaj.

Spionii ruși și-au intensificat misiunile în țările Aliate FOTO Shutterstock

Rusia și-a intensificat misiunile de spionaj în toată Europa, inclusiv în România, susține fost șef al Serviciului Român de Informații (SRI) Costin Georgescu, în contextul perchezițiilor organizate ieri de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) la o subsidiară a companiei rusești Gazprom. Potrivit informațiilor „Adevărul”, procurorii au suspiciuni privind transferul neautorizat de la compania NIS Petrol de date informatice și divulgare a informațiilor secrete de serviciu. NIS Petrol este deținută de compania sârbă NIS A.D. NOVI SAD, care la rândul ei este deținută în proporție de 56% de gigantul rus Gazprom.

Rușii vor să știe tot

În paralel cu operațiunile militare din Ucraina, Rusia și-a intensificat misiunile de spionaj în toată Europa, inclusiv în România, atrage atenția fostul director SRI. „Rușii conduc oricum operațiuni de spionaj în țări NATO și UE, dar nu numai, iar acum, în contextul războiului din Ucraina, aceste misiuni au fost intensificate. Vor să știe tot, de la ce resurse minerale avem și până la chestiuni aparent banale, cum ar fi starea drumurilor sau a căilor ferate din România. Adună informații, evaluează situația și, practic, se pregătesc pentru orice. Există informații că FSB (serviciul secret al Federației Ruse, succesor al KGB-ului - n.red.) și GRU (agenția de informații militare externe a statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse - n.red.) lucrează din plin la astfel de misiuni. Partea bună este că serviciile românești de informații își fac treaba cum trebuie, iar procurorii se mișcă destul de rapid”, a precizat Costin Georgescu.

Fostul director al Serviciului Român de Informații mai susține că pe acest fond ar fi necesară o rapidă modificare legislativă. „Rușii se pun foarte rar în pericol și își racolează localnici pentru a strânge informații. Există persoane care pentru bani sunt în stare de orice, așa că ar fi necesare pedepse mai mari, de 20 sau chiar 25 de ani de închisoare, pentru cei care se ocupă cu astfel de activități de spionaj în favoarea unei puteri străine cum este Rusia. Partea bună este că noi, românii, nu îi prea simpatizăm pe ruși, în general. Drept urmare, este destul de dificil să găsești români în poziții-cheie care să fie gata să colaboreze cu serviciile rusești. Spun în general, dar iată că mai sunt indivizi deschiși la astfel de cooperări cu rușii, pe bani grei, evident. O modificare a legii tocmai pe acești indivizi i-ar viza” , a precizat Costin Georgescu.

Perchezițiile din București și Timișoara

Ieri dimineață, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara au audiat patru angajaţi ai NIS Petrol din Timişoara şi Bucureşti sub acuzația de divulgare de informaţii secrete de serviciu sau nepublice şi transfer neautorizat de date informatice după ce aceștia ar fi transmis date privind fondul de resurse din România către firma din acelaşi consorțiu din Serbia. Este vorba de cetățeni născuți în Republica Moldova, dar care domiciliază în România.

Potrivit unor surse citate de opiniatimisoarei.ro , ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România. Publicația locală scrie că, în anul 2014, NIS Petrol a început prospectarea geofizică 3D pentru petrol și gaze naturale în mai multe zone din județul Timiș, din aria localităților Cenad, Dudeștii Vechi, Valcani, Beba Veche, Tomnatic, Teremia Mare, Comlosul Mare, Gottlob și Sânnicolau Mare. Reprezentanții NIS Petrol anunțau atunci prospectarea fără explozibil, folosind vibrarea controlată produsă de un sistem hidraulic.

Primăria din Dudeștii Vechi emisese un certificat de urbanism companiei în vederea construirii primei sonde de explorare a petrolului și gazelor, sondă care urma să fie amplasată la nici un kilometru de casele localnicilor.

Potrivit documentului semnat de primarul de la acea vreme, Gheorghe Nacov, forajul pentru petrol și gaze naturale urma să fie făcut la o adâncime de 2.500 m pe un teren extravilan în suprafață de peste 2.000 mp pentru care compania a obținut drept de trecere pentru 15 ani. Oamenii din mai multe localități au împiedicat finalizarea acestei operațiuni după ce au organizat proteste față de acțiunile companiei NIS Petrol.