În timp ce forțele terestre au făcut presiuni pentru a cuceri Avdiivka, forțele aeriene ruse par să fi reușit să obțină superioritatea aeriană asupra orașului devastat, deschizând astfel calea pentru misiuni de suport aerian vital, au apreciat analiștii care monitorizează războiul, se arată într-o analiză Business Insider.

Deși doar temporar și localizat, pentru prima dată Rusia a preluat controlul asupra spațiului aerian pe front, în prima linie, de la declanșarea invaziei la scară largă, în urmă cu aproape doi ani. Iar dacă va continua în același ritm sau se va extinde, o posibilitate cât se poate reală în condițiile în care apărarea aeriană ucraineană este supusă unui stres semnificativ, ar putea fi „devastator” pentru Ucraina, au apreciat experții militari.

Sâmbătă, Rusia a revendicat victoria la Avdiivka, un oraș ucrainean situat la nord-est de Donețkul ocupat. În pofida faptului că a fost calificată drept cea mai mare victorie a președintelui rus Vladimir Putin de la căderea lui Bahmut în mai 2023 - și una oportună având în vedere viitoarele alegeri prezidențiale rusești, luna viitoare - această reușitĂ a avut totuși un preț ridicat. Moscova a suferit pierderi severe atât de trupe, cât și de echipamente de când și-a concentrat forțele asupra Avdiivka, toamna trecută.

Confirmând retragerea, Ucraina a motivat că își salvează trupele care riscau să fie încercuite de trupele rusești. În ultimele luni, imagini geolocalizate din zonă au arătat cum forțele ruse avansau lent, dar sistematic într-un efort susținut de a-i înconjura pe apărătorii ucraineni.

După cucerirea orașului, au apărut relatări potrivit cărora forțele aeriene rusești au operat deasupra Avdiivka, sprijinind trupele terestre în ultimele zile ale operațiunilor ofensive și, în cele din urmă, ajutându-le să copleșească apărarea ucraineană.

Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington, aceasta a fost probabil prima dată când forțele rusești au fost capabile de asta pe câmpul de luptă din Ucraina. Până acum, apărarea aeriană, în special sistemele de rachete sol-aer, au împiedicat ambele părți să realizeze acest element-cheie al operațiunilor ofensive, chiar și limitat, la nivel local.

În ultimele zile ale luptelor de la Avdiivka, ucrainenii au raportat o creștere a numărului de bombe planoare rusești lansate de avioane cu aripă fixă, a declarat pentru Business Insider George Barros, coordonator al echipei de analiză a informațiilor geospațiale și analist în materie de Rusia la ISW. Această intensificare a activității aeriene pare să indice utilizarea unei tactici de arme combinate ce presupune ca forțele aeriene să sprijine elemente de manevră la sol.

„Această abordare cu arme combinate a fost cea care a degradat capacitatea ucrainenilor de a apăra Avdiivka", a explicat Barros.

Prin contrast cu forțele terestre, care au suferit pierderi substanțiale, forțele aeriene ale Rusiei au rămas relativ intacte, deși au avut și ele anumite pierderi. Totuși până acum nu au putut fi folosite la potențialul lor maxim.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei nu a permis Rusiei să obțină superioritate aeriană, împiedicând în mare măsură avioanele de luptă să desfășoare campanii aeriene semnificative pe parcursul războiului.

Nu este limpede dacă Ucraina are abilitatea de o face în continuare, având în vedere întârzierile occidentale în ceea ce privește livrarea ajutoarelor militare. Ucraina a spus că apărarea sa aeriană și stocurile de rachete se apropie de un nivel critic, ceea ce îi obligă să raționalizeze muniția și să facă alegeri dificile cu privire la zonele din prima linie pe care ar trebui să le protejeze cu prioritate.

Totuși, principala îngrijorare, a spus Barros, este întrebarea dacă Ucraina mai are capacitatea de a refuza Rusiei superioritatea aeriană în tot teatrul de operațiuni. Dacă nu este în măsură să o facă, atunci nimic nu mai poate sta în calea unor campanii de bombardamente devastatoare ale Rusiei, care să decimeze orașele și forțele ucrainene de la sol.

Chiar și „o superioritate aeriană rusă temporară, localizată și limitată, dar recurentă", a explicat ISW într-o actualizare recentă, „ar îngădui probabil forțelor rusești să urmărească mai agresiv progrese operaționale de-a lungul liniei frontului".

Analiștii ISW au adăugat că „o superioritate aeriană intermitentă, dar generalizată", de genul celei pe care Rusia ar putea să o obțină dacă Ucraina nu-și poate folosi mai eficient apărarea aeriană, „ar permite forțelor rusești să desfășoare operațiuni aviatice de rutină pe scară largă și să bombardeze orașele ucrainene de dincolo de linia frontului cu un efect devastator".

Avdiivka a fost capturat pentru scurt timp în 2014 de separatiștii pro-ruși înainte de a fi recucerit de Ucraina.

În ultimele luni, Rusia a prioritizat capturarea orașului, întrucât dorește să pună mâna pe un centru logistic și de manevră operațională în zona Donbas, mai exact în regiunea Donețk, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, John Kirby, în fața jurnaliștilor.

„Ei cred că asta le va oferi un punct de plecare, pentru a desfășura ulterior operațiuni în zona Donețk și chiar în zona Lugansk. Acum, dacă chiar sunt capabili de asta, vom vedea", a subliniat Kirby.

„S-au chinuit cu logistica și susținerea, comanda și controlul, încă de la începutul acestui conflict. Este puțin probabil ca ei să fi ajuns la un fel de capacitate de descoperire aici în ceea ce privește susținerea trupelor lor pe câmpul de luptă, dar, aparent, asta încercau să obțină prin câștigarea Avdiivka”, a explicat Kirby.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe a explicat că Ucraina a fost forțată să se retragă de la Avdiivka deoarece a avut probleme cu aprovizionarea, inclusiv cu diminuarea muniției de artilerie. Decizia Kievului a fost rezultatul „inacțiunii Congresului", a spus el, referindu-se la faptul că ajutorul militar a fost blocat de neînțelegerile politice.

ISW a evaluat luni că „ritmul operațiunilor ofensive rusești" din zonă „a încetinit dramatic, după cum se pare", sugerând că capturarea orașului e posibil să fi fost apogeul operațiunilor rusești, la fel cum s-a întâmplat la Bahmut. Asta lucru s-ar alinia cu rapoartele privind numărul extrem de mare de victime și pierderi de echipamente și vehicule rusești în zonă și cu îndoielile privind capacitatea Rusiei de a susține operațiunile în aceste condiții.